miercuri, 30 noiembrie 2011

Trenuri de mare viteza Pendolino

Alstom se bazează pe poziţia de lider în domeniul transportului de mare viteză şi foarte de mare viteză

La 30 noiembrie, Alstom a prezentat cele mai recente trenuri de mare viteza Pendolino la uzina Savigliano în Italia, din cauza urmează să fie livrate în Marea Britanie Trenurile operatorului feroviar de Virgin în următoarele câteva săptămâni.Compania a luat, de asemenea, împachetări off primul său foarte trenuri de mare viteză AGV.italo, în curând urmează să fie livrate la noul operator de transport feroviar italiene Nuovo Trasporto Viaggiatori (NTV).

Virgin Trenurile au fost difuzate pe servicii de vest a Marii Britanii Linia principal de Coasta din anul 1997 şi a ajuns să stabilească standardul în rândul companiilor de tren din sectorul privat. NTV se pregateste sa lanseze serviciile sale în Italia, ca urmare dereglementare recentă şi este primul operator din Europa cu capital privat de foarte trenuri de mare viteză. Cele două companii, atât a ales sa Alstom ca partenerul lor industriale şi tehnice pentru a lansa servicii de transport feroviar pe piaţa lor internă.
Virgin Trenurile funcţionează în prezent 53 trenuri Pendolino în Marea Britanie, proiectat si construit de Alstom pe site-ul său Savigliano şi menţinut prin centrele sale de serviciu din Marea Britanie. În 2012, trei trenuri noi si 62 de vagoane de mai mult va fi adăugat la flota Virgin. Flota a acoperit 175 milioane kilometri până în prezent şi anul trecut, efectuat peste 28 milioane de pasageri, de două ori în mai puţin de şapte ani în urmă.

NTV plasat o comanda cu Alstom pentru 25 de brand nou foarte trenuri de mare viteză AGV, în 2008, care urmează să intre de serviciu la începutul anului 2012 pe ruta Torino-Salerno (cu escală la Roma şi Napoli) şi Veneţia-line la Roma.Comandă implică o serie de site-uri Alstom Transport de fabricaţie, cu 17 trenuri construit pe site-ul La Rochelle în Franţa şi opt fiind fabricat în Savigliano. În altă parte, în Italia, site-Bologna, care este specializata in semnalizare-se ocupa de ERTMS / SMCT şi Sesto San Giovanni a plantelor, în apropiere de Milano, este furnizarea de sisteme de tracţiune.
La prezentarea de trenuri noi, Henri Poupart-Lafarge, Presedinte al Alstom Transport, însoţite de Tony Collins, CEO Virgin Trains, şi Sciarrone Giuseppe, MD NTV, a amintit de experienţa pe care Alstom a câştigat prin 30 de ani în sectorul de mare şi foarte trenurile de mare viteză. «Poziţie unică ca Alstom detine pe piaţa mondială este un rezultat de a oferi produsele sale, care este cel mai complet, (trenuri articulate şi non-articulate, ploile înclinarea, simplu si dublu-punte), precum şi cunoaşterea diferitelor pieţelor şi de nevoile clienţilor noştri şi, de asemenea, capacitatea, datorită prezenţei noastre locale, pentru a oferi de întreţinere a trenurilor noastre în timpul perioadei lor »întregului ciclu de viaţă, a spus el.

Giuseppe Sciarrone a subliniat «imens de inovare, care este introducerea concurenţei în reţeaua de foarte mare viteză şi provocarea de a unui tren nou. Experienţa de NTV, acum gata pentru serviciul comercial, este aşteptată cu mare interes şi vor fi studiate cu atenţie şi în alte ţări. Reuniunea astfel o provocare într-un interval de timp scurt, nu ar fi fost posibilă fără o experienta enorma in mare viteză şi fiabilitate tehnologice de Alstom, care a produs aceste trenuri ultra moderne. "
Tony Collins a adăugat: "Succesul nostru Serviciul Clienţi la Virgin Trains în ultimii 14 de ani a fost puternic dependentă de relaţia cu partenerii noştri cheie. Alstom a depăşit în mod constant apel de datoria de a ne ajuta să atingă performanţa care a atras un numar record de clienti si scorurile satisfactia clientului. Suntem recunoscători pentru faptul că sprijin şi parteneriat. Trenurile suplimentare Pendolino şi vagoane ne va permite să adăugaţi mii de locuri suplimentare la serviciile noastre, care este o veste mare pentru pasageri, care iubesc Pendolino ".

Cu vanzari de 5.6 miliarde € în perioada 2010-2011 şi o forţă de muncă de 25.000 de persoane, Alstom Transport este numele lider mondial în soluţii de tren de mare viteză şi foarte mare viteză. Alstom este, de asemenea, numărul unu exportator de mare viteză şi foarte mare viteză în toată lumea tehnologiei, ca a vandut mai mult de 550 de foarte trenuri de mare viteză (TGV şi AGV) şi peste 450 de trenuri Pendolino de pe glob. Alstom a furnizat mai multe trenuri care funcţionează la viteze de peste 300 kph decât orice concurent pe orice continent, cu 560 trenuri care circulă în nouă ţări. Maroc este ţara cea mai recentă a au ales TGV, prin care se dispune 14 garnituri de tren Duplex la sfârşitul anului 2010. De mare viteză Pendolino trenuri pendulare funcţionează în unsprezece ţări-Italia, China, Germania, Spania, Finlanda, Portugalia, Republica Cehă, Marea Britanie, Rusia, Slovenia şi Elveţia şi-au fost recent ordonate după Polonia.

Sursa: alstom.com

Read more »

Metrorex a semnat contracte în valoare de peste 100 mil euro

Metrorex a semnat, pe 29 noiembrie 2011, două contracte privind achiziţionarea a 16 trenuri de metrou şi a sistemelor de control pentru protecţie şi operare, care vor fi instalate pe aceste trenuri.
Furnizorul trenurilor de metrou, Construcciones y Auxiliar de Ferrocarriles (CAF) a semnat contractul în valoare de 97 milioane de euro fără TVA, iar Bombardier Transportation a semnat un contract de 4,94 milioane de euro, pentru furnizarea a 16 seturi de sisteme ATP şi ATO.
„Achiziţionarea trenurilor de metrou va face posibilă înlocuirea celor existente şi de asemenea, acestea sunt dotate cu sisteme de informaţie pentru publicul călător, cu locuri special amenajate pentru transportul bicicletelor. Trenurile de metrou sunt asamblate în România. Sistemele furnizate de Bombardier vor face posibil furnizarea unui transport sigur şi confortabil”, a declarat ministrul Transporturilor, Anca Boagiu.
Noile trenuri de metrou au în compunere câte 6 vagoane având intercomunicaţie (gangway) între acestea, sistem de tracţiune şi de frânare controlat cu microprocesor, caroseria realizată din oţel inoxidabil, sistem îmbunătăţit de bare de sprijin pentru călători, uşi culisante cu autoblocare şi protecţie la prinderea persoanelor între uşi.
Conform directorului general al Metrorex, Gheorghe Udrişte, „asamblarea trenurilor ar putea să fie executată la Bucureşti şi de asemenea, există posibilitatea de a extinde contractul de achiziţionarea a trenurilor, cu încă 8 metrouri pentru a fi puse în circulaţie pe o singură magistrală”, a declarat Udrişte.
Operatorul de transport subteran intenţionează să achiziţioneze, în total, un număr de 60 de trenuri de metrou, pentru 21 de trenuri, finanţarea fiind asigurată de BEI şi bugetul de stat, iar pentru restul urmează să se elaboreze studii pentru lansarea licitaţiei.
În ceea ce priveşte proiectele de dezvoltare a reţelei de metrou, ministrul Transporturilor a anunţat că pentru tronsonul Universitate-Pantelimon (parte a Magistralei 5), luna viitoare se va semna cu Banca Europeană de Investiţii contractul de finanţare în valoare de 465 milioane de euro, finanţare aprobată de Guvern saptămâna trecută. De asemenea, în al treilea trimestru din 2012, Metrorex va lansa licitaţia privind realizarea liniei către Aeroportul Otopeni.

Sursa:railwayinsider.eu

Read more »

Concediu fara salariu ?

Concediu fara salariu ? - Știri !- Catalog de articole - Legislatie feroviara

Concediu fara salariu ?
Concediu fara salariu?

29 noiembrie 2011 de Mihail Dumitru

Nu stiu cum s-a ajuns in situatia asta. Sau poate ca stiu dar nu pot sa inteleg.
Imi pare rau pentru toti colegii mei care au consimtit sa-si ia zile de concediu fara salariu. Nu cred nici in ruptul capului, acum in al 12-lea ceas, ca asta este varianta optima de a rezolva problema economica a companiei.
Nu voi plati niciodata din drepturile mele salariale incompetenta unora de a administra bugetul companiei. Nu voi plati niciodata din venitul meu niste posturi si functii care-ar fi trebui demult reduse. Si spun asta, stiut fiind faptul ca bugetul de salarii a fost intocmit la inceputul anului dupa noua organigrama. Din 8 sucursale regionale ar fi trebuit sa devina 4 centre regionale. Asta s-a intamplat doar scriptic, in fond au ramas aceleasi 8 regionale, numite acum mai pompos "centre”, contrar raportarilor ministerului de resort catre FMI.
Nu voi plati niciodata din salariul meu, si-asa atat de mic niste posturi si functii de coconducere care nu ar trebui sa-si mai gaseasca locul, niste indivizi care tin mortis de niste scaune. E strigator la cer. Dar cine sa auda?

transporturiferoviare.wordpress.com


Colegul nostru are dreptate,dar intreb/ma intreb si eu, de ce a trebuit sa aflam in ultima/penultima luna din an ca nu m-ai sunt bani de salarii ?.Poate voi aveti cititorii acestui articol aveti un raspuns,eu nu l-am gasit.

Read more »

Guvernanţii au spus NU unei infrastructuri occidentale

Guvernanţii au spus NU unei infrastructuri occidentale - Știri ! - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Guvernanţii au spus NU unei infrastructuri occidentale
România, o haltă părăsită. Guvernanţii ne-au refuzat şansa unei infrastructuri occidentale
Actuala guvernare se face responsabilă de pierderea unei şanse uriaşe pentru infrastructura din România.

România a refuzat un proiect de mare amploare în transport. Austriecii şi ungarii au propus insistent României să devenim parteneri în construcţia unei rute de mare viteză, pe ruta Bucureşti – Budapesta – Viena. Guvernul ţării noastre a considerat însă că nu merităm, iar locul nostru a fost luat de slovaci.

La "Sinteza zilei", Mihai Gâdea prezintă detalii ale acestui proiect care prinde contur, fără ca România să fi avut vreun merit.

http://videonews.antena3.ro/action/viewvideo/824699/ancheta-in-premiera-cum-a-refuzat-romania-civilizatia-in-transporturi

Read more »

Bilete online cu 25% reducere

Bilete online cu 25% reducere - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Bilete online cu 25% reducere
CFR Călători informează că în pragul Sărbatorilor de iarnă, în perioada 01 – 31 decembrie, pasagerii pot achiziţiona biletele de tren cu o reducere de 25% la cumpărarea online cu cardurile MasterCard® sau Maestro®.

Această reducere se acordă numai biletelor cumpărate online cu cardurile MasterCard sau Maestro, prin serviciul Bilete CFR online/e-commerce pus la dispoziţie de CFR Călători şi Raiffeisen Bank.

Reducerea la plata cu cardurile MasterCard sau Maestro, indiferent de banca emitentă, se acordă la suma finală, după ce au fost aplicate şi alte eventuale discount-uri acordate de CFR Calatori, cum este de ex cea pentru achiziţionarea unui bilet dus-întors. Biletele se achiziţionează de pe site-ul www.cfrcalatori.ro. Clientul se înregistrează pe site, alege destinaţia şi selectează modalitatea de plată online, cu cardul. Dupa finalizarea tranzacţiei, acesta va primi pe mail biletul de călătorie, în varianta electronică. Tipărirea biletului nu este obligatorie, clientul fiind identificat în tren doar pe baza cărţii sale de identitate şi a ID-ului de bilet.

Informaţii suplimentare despre utilizarea serviciului Bilete CFR Călători Online și această ofertă sunt disponibile pe site-ul www.cfrcalatori.ro.

Read more »

marți, 29 noiembrie 2011

Primul terminal intermodal privat de cale ferată

Primul terminal intermodal privat de cale ferată - Știri ! - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Allianso Terminal, primul terminal intermodal privat de cale ferată din sud-estul României

Alinso Group a inaugurat la 29 noiembrie 2011, la Ploieşti, ALLIANSO TERMINAL, primul terminal intermodal de cale ferată independent din regiune, care va fi administrat în parteneriat cu operatorul Rail Cargo Austria. Prima fază a proiectului a atras o investiţie de 7 milioane de Euro cu focalizare pe tehnologia de ultimă generaţie şi soluţii care protejează mediul înconjurător. În primă fază, proiectul are o suprafaţă de 19,5 km2, cu 1,13 km de cale ferată şi o capacitate totală de depozitare de 1028 TEU. Proiectul total va avea 10 hectare cu o capacitate de depozitare de 5000 TEU şi o lungime totală de 2.2 km de cale ferată.
“Suntem încântaţi că am finalizat prima fază a proiectului ALLIANSO TERMINAL şi că terminalul nostru şi-a început primele operaţiuni feroviare. Suntem convinşi că ALLIANSO TERMINAL va contribui la dezvoltarea economică şi industrială a României prin susţinerea unui trafic care protejează mediul inconjurator. Datorită locaţiei strategice, mai multe companii logistice şi industriale şi-au exprimat interesul de a folosi zona Ploieştiului ca nod logistic principal pentru Europa de Sud-Est.” a declarat Ivan Lokere, CEO Alinso Group.
ALLIANSO TERMINAL este plasat la intersecţia celor mai importante şosele şi căi ferate din România, creând legătura dintre zonele estice şi vestice ale ţării incluzând porturile de la Marea Neagră. Terminalul furnizează totodată un acces strategic la coridoare importante din Vestul Europei. “2011 este un an foarte bun pentru transportul intermodal, deoarece în vară am obţinut prima strategie pentru transportul intermodal din România. Aceste terminale intermodale sunt create ca extensii ale Portului Constanţa şi vor fi argumente suficient de puternice pentru dezvoltarea transportului feroviar din România, care are atât avantaje ecologice, cât şi economice, dintre care primează cele din urmă”, a declarat Ştefan Roşeanu, Secretar General al Asociaţiei Industriei Feroviare din România.
Fiind unul din cei mai importanţi operatori feroviari, Rail Cargo Austria a văzut avantajele de a consolida un nod logistic în Ploiesti pentru a fi conectat cu Europa de Sud-Est şi pentru a facilita traficul din Orientul Mijlociu, Turcia şi Europa de Vest. “Este o iniţiativă foarte importantă, prin acest terminal dorim să dezvoltăm un coridor spre Ploieşti, atât pentru transportul intermodal cât şi pentru cel convenţional, coridor pe care dorim să îl extindem mai departe spre Turcia. Prin serviciile oferite dorim să atragem transportul rutier de marfă pe calea ferată şi să aducem noi transporturi feroviare în România”, a declarat Erik Regter, membru în Consiliul de Administraţie Rail Cargo Austria.
ALLIANSO TERMINAL va acţiona ca un nod pentru cargourile livrate prin containere standard TEU (atât la o temperatură normală, cât şi la temperatura controlată) şi pentru marfă vrac.

Sursa:railwayinsider.eu

Read more »

Fuziune prin absorbţie de catre „C.F.R. – Marfă”

Fuziune prin absorbţie de catre „C.F.R. – Marfă” – S.A. - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

GUVERNUL ROMÂNIEI
HOTĂRÂRE
pentru aprobarea fuziunii prin absorbţie a Societăţii Comerciale "Întreţinere şi
Reparaţii Vagoane" - S.A. şi a Societăţii Comerciale de Transport Maritim şi de
Coastă „C.F.R. Ferry – Boat” – S.A. de către Societatea Naţională de Transport
Feroviar de Marfă „C.F.R. – Marfă” – S.A.
În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite prin Memorandumul Tehnic de
înţelegere, anexă la Scrisoarea de intenţie din data de 14 septembrie 2011 prin care
Guvernul României şi-a a sumat o serie de obligaţii în cadrul Acordului încheiat cu
Fondul Monetar Internaţional în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor
societăţilor monitorizate, printre care se află şi integrarea filialelor Societăţii
Comerciale Întreţinere şi Reparaţii Vagoane „CFR IRV” – SA şi Societăţii
Comerciale Transport Maritim şi de Coastă „CFR Ferry – Boat” – SA în cadrul
Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă” – S.A.
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.
Art. 1. - Se aprobă fuziunea prin absorbţie a Societăţii Comerciale "Întreţinere
şi Reparaţii Vagoane" - S.A., înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 864/2001
privind înfiinţarea unor filiale ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă
"C.F.R. Marfă" - S.A., cu modificările şi completările ulterioare, şi a Societăţii
Comerciale de Transport Maritim şi de Coastă „C.F.R. Ferry – Boat” – S.A.,
înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 801/2007 privind înfiinţarea Societăţii
Comerciale de Transport Maritim şi de Coastă "C.F.R. Ferry - Boat" - S.A. ca filială a
Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A., cu
modificările şi completările ulterioare, care îşi încetează activitatea, de către
Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. – Marfă” – S.A.,
înfiinţată prin Hotărârea Guvernului nr. 582/1998 privind înfiinţarea Societăţii
Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A. prin reorganizarea
Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, cu modificările şi completările
ulterioare, de la data înregistrării la Registrul Comerţului a hotărârii adunării generale
a acţionarilor privind aprobarea fuziunii.
Art. 2. – Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. –
Marfă” – S.A. se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din raporturile
juridice cu terţii ale Societăţii Comerciale "Întreţinere şi Reparaţii Vagoane" - S.A. şi
ale Societăţii Comerciale de Transport Maritim şi de Coastă „C.F.R. Ferry – Boat” –
S.A. cu care a fuzionat prin absorbţie, inclusiv în litigiile aflate pe rolul instanţelor
judecătoreşti.
Art. 3. - Predarea-preluarea activului şi pasivului între Societatea Naţională de
Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. – Marfă” – S.A. şi societăţile absorbite se va
face în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune.
Art. 4. – Începând cu data realizării fuziunii, personalul societăţilor absorbite
se preia de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. –
Marfă” – S.A. cu menţinerea drepturilor salariale avute în contractele individuale de
muncă în vigoare până la negocierea noului contract colectiv de muncă.
Art. 5. - La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă punctul 1 din
Anexa Nr. 1 şi punctul 1 din Anexa Nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr. 864/2001
privind înfiinţarea unor filiale ale Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă
"C.F.R. Marfă" - S.A., cu modificările şi completările ulterioare, precum şi Hotărârea
Guvernului nr. 801/2007 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale de Transport
Maritim şi de Coastă "C.F.R. Ferry - Boat" - S.A. ca filială a Societăţii Naţionale de
Transport Feroviar de Marfă "C.F.R. Marfă" - S.A., cu modificările şi completările
ulterioare.
PRIM-MINISTRU
Emil BOC

NOTĂ DE FUNDAMENTARE
Secţiunea 1
Titlul proiectului de act normativ
HOTĂRÂRE A GUVERNULUI
pentru aprobarea fuziunii prin absorbţie a Societăţii Comerciale "Întreţinere şi Reparaţii
Vagoane" - S.A. şi a Societăţii Comerciale de Transport Maritim şi de Coastă „C.F.R. Ferry
– Boat” – S.A. de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă „C.F.R. –
Marfă” – S.A.
Secţiunea a 2-a
Motivele introducerii proiectului de act normativ
1. Descrierea
situaţiei actuale
Societatea Naţională de Transport Feroviar de Marfă “CFR Marfă”-
S.A. s-a înfiinţat prin H.G. nr. 582/1998, în urma reorganizării Societăţii
Naţionale a Căilor Ferate Române, ca societate comercială pe acţiuni, cu
sediul în municipiul Bucureşti, Bd. Dinicu Golescu nr. 38, sector 1. CFR
Marfă a fost înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu Certificatul
de Înmatriculare nr. J 40/97751998 şi are un capital social de 251.601.437,50
lei, împărţit în 100.640.575 acţiuni cu valoarea nominală de 2,5 lei/acţiune,
constituit prin preluarea unei părţi din patrimoniul Societăţii Naţionale a
Căilor Ferate Române. Capitalul social iniţial a fost subscris şi vărsat integral
de statul român, în calitate de acţionar unic, care îşi exercită drepturile şi
obligaţiile prin Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii. CFR Marfă îşi
desfăşoară activitatea în domeniul serviciilor şi are ca principal obiect de
activitate transportul public de marfă şi bunuri pe calea ferată, în trafic intern
şi internaţional, precum şi satisfacerea nevoilor de apărare ale ţării.
Societatea utilizează infrastructura căilor ferate ca unic operator naţional de
marfă, este proprietarul patrimoniului, posedă autonomie în administrarea
bunurilor şi beneficiază de rezultatele activităţii sale.
S.C. INTREŢINERE ŞI REPARAŢII VAGOANE „CFR IRV” S.A. s-a
înfiinţat prin HG 864/2001 privind înfiinţarea unor filiale ale CFR Marfă SA.
Sediul societăţii este în Constanta, str. Remizei nr. 1, a fost înmatriculată la
Oficiul Registrului Comerţului cu Certificatul de Înmatriculare nr. J
13/2035/2001 şi are codul unic de înregistrare R 14320595.
Capitalul social la înfiinţarea societăţii a fost de 10.791.820 lei, valoarea
nominală a unei acţiuni: 2,50 lei, numărul total de acţiuni: 4.316.728. CFR
Marfă SA deţine 100% din acţiunile SC CFR IRV SA, fiind unicul acţionar
al acestei societăţi. Societatea are în principal ca obiect de activitate reparaţii,
revizii şi modernizări la vagoanele de marfă şi de călători, precum şi la alte
mijloace de transport; S.C. CFR IRV S.A. este reparator de vagoane de
marfă pentru CFR Marfă S.A. în proporţie de 97% şi de 3% pentru ceilalţi
operatori de transport, la cerere.
Elemente care argumentează şi susţin fuziunea prin absorbţie:
La constituirea CFR Marfă SA în anul 1998, existau următoarele societăţi
comerciale specializate în efectuarea reparaţiilor planificate la vagoane: SC
REVAMAR SA Bucureşti, SC VAGMAR SA Craiova, SC ROVA SA
Roşiori, SC UMERVA SA Ploieşti, SC REMAR SA Paşcani, SC REVA SA
Simeria, SC MARUTIM SA Timişoara. Pe lângă acestea, la momentul
respectiv existau alte trei societăţi comerciale: SC ROMVAG SA Caracal,
SC MEVA SA Drobeta Turnu Severin şi SC ASTRA SA Arad care erau
specializate în construcţia vagoanelor de marfă.
Cu societăţile comerciale menţionate, SNCFR şi ulterior CFR Marfă, a avut
şi are încheiate contracte pentru întreţinerea parcului propriu de vagoane de
marfă, conform prevederilor instrucţiilor de serviciu, Normelor Tehnice
Feroviare aprobate de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii şi
reglementărilor internaţionale. Perioada maximă de efectuare a reparaţiei
periodice planificate este stabilită la şase ani. Neefectuarea la timp a
reparaţiei periodice planificate conduce la situaţia în care, datorită faptului că
vagoanele nu mai sunt apte pentru circulaţia pe infrastructura feroviară, nu
pot fi onorate contractele sau comenzile de transport ale clienţilor.
Între timp, societăţile comerciale reparatoare enumerate au fost privatizate,
acestea aparţinând astăzi unor grupuri economice care au în structura lor şi
un operator feroviar, aflat în concurenţă cu CFR Marfă.
Din punct de vedere strategic, faptul ca CFR Marfă sau statul român nu deţin
în portofoliu suficiente societăţi comerciale reparatoare care să asigure în
totalitate necesităţile proprii, reprezintă o vulnerabilitate pentru operatorul
naţional de transport feroviar de marfă, care se vede pus în situaţia de a fi
dependent, pentru efectuarea reparaţiilor periodice planificate, de aceste
grupuri economice cu care CFR Marfă poate avea interese divergente. În
cazul în care aceste societăţi comerciale reparatoare, din diverse motive –
lichidare, capacitate redusă de reparaţie – nu ar mai efectua reparaţii
periodice planificate pentru CFR Marfă, situaţia ar deveni critică, iar singura
varianta alternativă aflată la dispoziţie este reprezentată de SC CFR IRV
SA., care oricum nu este în măsură să satisfacă în totalitate nevoile societăţii
şi care se confruntă la ora actuală cu serioase dificultăţi economicofinanciare
care pot conduce, într-un scenariu pesimist, la închiderea acesteia.
Integrarea SC CFR IRV SA în cadrul CFR Marfă ar reduce riscurile
închiderii acestei societăţi şi ar asigura pentru CFR Marfă prezervarea unui
minim de resurse materiale şi umane necesare menţinerii în stare de
operabilitate a vagoanelor aflate în parcul propriu.
Totodată, motivaţia fuziunii proiectate este dată şi de următoarele
raţiuni economice şi de strategie comercială:
�� eficientizarea actului de decizie managerială, datorită experienţei
profesionale şi manageriale care există în societăţile implicate în
fuziune şi care va fi utilizată la un randament mai ridicat de către
CFR Marfă ;
�� ridicarea calităţii politicii de marketing;
�� utilizarea performantă a logisticii şi forţei de muncă existente,
reducerea costurilor unitare de achiziţie a materiilor prime datorită
creşterii volumului;
�� creşterea capacitaţii de transport, conducând la creşterea beneficiilor;
�� creşterea puterii de negociere a CFR Marfă S.A. cu furnizorii, cu
clienţii şi cu instituţiile financiare şi de credit;
�� o mai bună alocare a resurselor;
�� eliminarea paralelismelor din cadrul structurilor administrative ale
societăţilor care fuzionează.
S.C. TRANSPORT MARITIM ŞI DE COASTĂ „CFR FERRY BOAT”
S.A. s-a înfiinţat prin HG 801/25.07.2007 privind înfiinţarea Societăţii
Comerciale de Transport Maritim şi de Coastă ca filială a CFR Marfă SA.
Sediul societăţii este în Constanta, Bd. 1 Decembrie 1918, nr. 2, a fost
înmatriculată la Oficiul Registrului Comerţului cu Certificatul de
Înmatriculare nr. J 13/ 224/2008 şi are codul unic de înregistrare R
23131730.
Capitalul social al societăţii este de 23.990.706 lei, valoarea nominală a unei
acţiuni: 2,50 lei, numărul total de acţiuni: 9.596.282.
CFR Marfă S.A. deţine 100% din acţiunile SC CFR FERRY BOAT S.A. SA,
fiind unicul acţionar al acestei societăţi.
Societatea are, în principal, ca obiect de activitate transportul maritim şi de
coastă, depozitări şi activităţi anexe transportului pe apă.
Elemente care argumentează şi susţin fuziunea prin absorbţie:
Odată cu apariţia sa pe piaţa de transport, CFR Marfă a funcţionat ca unic
operator de transport feroviar de mărfuri, fiind dimensionată şi obligată să
efectueze transporturi oricărui client, pe toată reţeaua feroviară existentă.
Conform strategiei de dezvoltare pe perioada 2001-2005, dezvoltarea
traficului intermodal a constituit o prioritate pentru CFR Marfă, urmărinduse
perfecţionarea cadrului organizatoric şi legislativ pentru realizarea:
regulilor privind transportul combinat, facilităţilor fiscale pentru agenţii care
îşi desfăşoară activitatea în domeniul transportului combinat, crearea unor
condiţii avantajoase în portul Constanta pentru navele ferry-boat româneşti
(reducerea taxelor de pilotaj şi remorcare), adaptarea condiţiilor de instituire
a regimului special maritim, scutiri de plata tarife portuare pe baza de
reciprocitate.
La sfârşitul anului 2007 transportul cu nave ferry-boat a fost externalizat prin
înfiinţarea unei filiale a CFR Marfă – SA. organizată sub forma unei societăţi
comerciale pe acţiuni la care CFR Marfă deţine 100% din capitalul social.
Prin înfiinţarea acestei societăţi s-a urmărit adaptarea afacerii la specificul
exclusiv naval şi transformarea activităţii de transport maritim cu nave ferry
- boat într-o activitate profitabilă prin concentrarea acesteia în cadrul unei
societăţi comerciale distincte având ca obiect principal de activitate
transportul maritim, printr-o mai bună gestionare a resurselor materiale,
financiare şi umane. Mizând pe redresarea economică a acestei categorii de
transport, CFR Marfă a acţionat pentru atragerea clienţilor, atât prin
practicarea unui tarif avantajos în raport cu tarifele maritime pentru nave
convenţionale, cât şi prin durata de voiaj, mult mai scurtă în cazul
parcursului cu navele ferry-boat.
Urmare efectelor crizei financiare, pe parcursul anului 2009 cele două nave,
deşi funcţionale din punct de vedere tehnic, nu au mai putut naviga datorită
imposibilităţii efectuării andocării navelor, andocare necesară obţinerii
certificatelor de clasă precum şi a certificatelor de registru. Investiţiile pentru
reclasificarea celor doua nave ferry - boat şi repunerea lor în funcţiune şi
pentru amenajarea unei platforme betonate în vederea atragerii unor
contracte având ca obiect depozitarea mijloacelor auto care urmau sa fie
transportate pe mare sau să fie aduse din alte ţări nu au putut fi realizate din
lipsă de fonduri băneşti. În acest context, începând cu luna iunie 2009 navele
nu au mai putut fi exploatate, fiind trecute în conservare. Introducerea în
conservare, la rându-i, a generat costuri mari, fără garanţii în ceea ce
priveşte prezervarea capacităţilor tehnice şi funcţionale pe durata stării de
conservare.
Motivaţia fuziuni pleacă de la studiul de piaţa efectuat în perioada
premergătoare fuziunii care arată că:
• CFR Marfă deţine 58% din piaţa transportului feroviar de mărfuri din
România;
• În Dana 120 din portul Constanta Sud-Agigea, aparţinând CFR
FERRY BOAT - SA va opera o linie de RO-RO pe relaţia Constanţa
Sud - Pendik (Istanbul);
• Camioanele TIR sosite pe aceasta relaţie, vor utiliza vagoanele de tip
RO-LA aparţinând CFR Marfă S.A.;
• CFR FERRY BOAT SA dispune de personal calificat şi de spatiile şi
suportul tehnic necesare pentru asigurarea transbordării şi manipulării
mărfurilor şi vehiculelor;
• Transportul mărfurilor pe calea ferată, în portul Constanta Sud, se va
face cu vagoanele aparţinând CFR Marfă S.A.
Activităţile societăţilor implicate în fuziune sunt pe deplin compatibile şi
interdependente, societăţile absorbite fiind înfiinţate prin desprinderea
acestora din cadrul CFR Marfă S.A. pentru considerentele economice şi
tehnice existente în anii 2003, respectiv 2007.
Scopul fuziunii proiectate este de a simplifica procesul decizional, de a
fluidiza procesul de execuţie şi de a reduce costurile administrative, prin
formarea unei structuri unice în care să fie angrenate toate resursele
societăţilor implicate.
Ţinând cont de faptul că CFR Marfă S.A. deţine controlul asupra societăţilor
ce urmează a fi absorbite, structura economică a grupului de societăţi
comerciale nu va suferi modificări substanţiale.
2. Schimbări
preconizate
În urma fuziunii se prognozează că CFR Marfă S.A. îşi va consolida poziţia
pe piaţă, devenind astfel o prezenţă mai importanta în domeniul transportului
feroviar de mărfuri, putând concura cu succes la nivel naţional cu ceilalţi
operatori în domeniu.
3. Alte informaţii Conform Memorandumului Tehnic de înţelegere, anexă la Scrisoarea de
intenţie din data de 14.09.2011, Guvernul României şi-a a sumat o serie de
obligaţii în cadrul Acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional în
ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor societăţilor monitorizate, printre
care se află şi integrarea filialelor SC Întreţinere şi Reparaţii Vagoane „CFR
IRV” – SA şi SC Transport Maritim şi de Coastă „CFR Ferry – Boat” – SA
în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Marfă „CFR Marfă”
– S.A.
Secţiunea a 3-a
Impactul socio-economic al proiectului de act normativ
1. Impactul macroeconomic Nu este cazul
11. Impactul asupra mediului
concurenţial şi domeniului
ajutoarelor de stat.
Nu este cazul
2. Impactul asupra mediului de
afaceri
Nu este cazul
3. Impactul social Nu este cazul
4. Impactul asupra mediului Nu este cazul
5. Alte informaţii Nu au fost identificate
Secţiunea a 4-a
Impactul financiar asupra bugetului general consolidat, atât pe termen scurt, pentru anul
curent, cât şi pe termen lung (pe 5 ani)
- mii lei -
Indicatori Anul
curent
Următorii 4 ani Media pe 5
ani
1 2 3 4 5 6 7
1. Modificări ale veniturilor bugetare,
plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) impozit pe profit
(ii) impozit pe venit
b) bugete locale:
(i) impozit pe profit
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) contribuţii de asigurări
2. Modificări ale cheltuielilor
bugetare, plus/minus, din care:
a) buget de stat, din acesta:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
b) bugete locale:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
c) bugetul asigurărilor sociale de stat:
(i) cheltuieli de personal
(ii) bunuri şi servicii
3. Impact financiar, plus/minus, din
care:
a) buget de stat
b) bugete locale
4. Propuneri pentru acoperirea creşterii
cheltuielilor bugetare
5. Propuneri pentru a compensa
reducerea veniturilor bugetare
6. Calcule detaliate privind
fundamentarea modificărilor
veniturilor şi/sau cheltuielilor bugetare
7. Alte informaţii
Secţiunea a 5-a
Efectele proiectului de act normativ asupra legislaţiei în vigoare
1. Masuri normative necesare pentru
aplicarea prevederilor proiectului de act
normativ:
a) acte normative în vigoare ce vor fi
modificate sau abrogate, ca urmare a
intrării în vigoare a proiectului de act
normativ;
b) acte normative ce urmează a fi
elaborate în vederea implementării
noilor dispoziţii.
La data intrării în vigoare a hotărâri se abrogă punctul 1
din Anexa Nr. 1 şi punctul 1 din Anexa Nr. 2 la H.G. nr.
864/2001 privind înfiinţarea unor filiale ale Societăţii
Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.
Marfă" - S.A., cu modificările şi completările ulterioare,
precum şi H.G. nr. 801/2007 privind înfiinţarea
Societăţii Comerciale de Transport Maritim şi de Coastă
"C.F.R. Ferry - Boat" - S.A. ca filială a Societăţii
Naţionale de Transport Feroviar de Marfă "C.F.R.
Marfă" - S.A., cu modificările şi completările ulterioare.
2. Conformitatea proiectului de act
normativ cu legislaţia comunitară în
cazul proiectelor ce transpun prevederi
comunitare.
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
3. Măsuri normative necesare aplicării
directe a actelor normative comunitare.
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
4. Hotărâri ale Curţii de Justiţie a
Uniunii Europene
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
5. Alte acte normative şi/sau documente
internaţionale din care decurg
angajamente
Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
6. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 6-a
Consultările efectuate în vederea elaborării proiectului de act normativ
1. Informaţii privind procesul de consultare cu organizaţii
neguvernamentale, instituite de cercetare şi alte organisme
implicate
Menţionăm că au fost întreprinse
demersurile legale prevăzute de art. 7
din Regulamentul privind
procedurile, la nivelul Guvernului,
pentru elaborarea, avizarea şi
prezentarea proiectelor de documente
de politici publice, a proiectelor de
acte normative, precum şi a altor
documente, în vederea
adoptării/aprobării, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.
2. Fundamentarea alegerii organizaţiilor cu care a avut loc
consultarea, precum şi a modului în care activitatea acestor
organizaţii este legată de obiectul proiectului de act
normativ
Proiectul de act normativ nu se referă
la acest subiect.
3. Consultările organizate cu autorităţile administraţiei
publice locale, în situaţia în care proiectul de act normativ
are ca obiect activităţi ale acestor autorităţi, în condiţiile
Hotărârii Guvernului nr. 521/2005 privind procedura de
consultare a structurilor asociative ale autorităţilor
administraţiei publice locale la elaborarea proiectelor de
acte normative
Proiectul de act normativ nu se referă
la acest subiect.
4. Consultările desfăşurate în cadrul consiliilor
interministeriale, în conformitate cu prevederile Hotărârii
Guvernului nr. 750/2005 privind constituirea consiliilor
interministeriale permanente
Proiectul de act normativ nu se referă
la acest subiect.
5. Informaţii privind avizarea de către:
a) Consiliul Legislativ
b) Consiliul Suprem de Apărare a Ţării
c) Consiliul Economic şi Social
d) Consiliul Concurenţei
e) Curtea de Conturi
Consiliul Legislativ, Consiliul
Economic Social şi Consiliul
Concurenţei au avizat proiectul de
act normativ.
Proiectul de act normativ nu necesită
aviz de la Consiliul Suprem de
Apărare a Ţării, şi Curtea de Conturi
6. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 7-a
Activităţi de informare publică privind elaborarea şi implementarea
proiectului de act normativ
1. Informarea societăţii civile cu
privire la necesitatea elaborării
proiectului de act normativ
Menţionăm că au fost întreprinse demersurile legale
prevăzute de art. 7 din Regulamentul privind procedurile,
la nivelul Guvernului, pentru elaborarea, avizarea şi
prezentarea proiectelor de documente de politici publice,
a proiectelor de acte normative, precum şi a altor
documente, în vederea adoptării/aprobării, aprobat prin
Hotărârea Guvernului nr. 561/2009.
2. Informarea societăţii civile cu Proiectul de act normativ nu se referă la acest subiect.
privire la eventualul impact asupra
mediului în urma implementării
proiectului de act normativ, precum şi
efectele asupra sănătăţii şi securităţii
cetăţenilor sau diversităţii biologice
3. Alte informaţii Nu au fost identificate.
Secţiunea a 8-a
Măsuri de implementare
1. Măsurile de punere în aplicare a proiectului de
act normativ de către autorităţile administraţiei
publice centrale şi/sau locale - înfiinţarea unor noi
organisme sau extinderea competenţelor
instituţiilor existente
Nu este cazul.
2. Alte informaţii Nu au fost identificate.
MINISTRUL TRANSPORTURILOR
ŞI INFRASTRUCTURII,
Anca Daniela BOAGIU
AVIZĂM FAVORABIL
MINISTRUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE
Sulfina BARBU
MINISTRUL FINANŢELOR PUBLICE
Gheorghe IALOMIŢIANU
MINISTRUL JUSTIŢIEI
Cătălin Marian PREDOIU

Read more »

luni, 28 noiembrie 2011

Reforma transportului de călători pe cale ferată

Reforma transportului de călători pe cale ferată - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Reforma transportului de călători pe cale ferată
Ministrul Anca Boagiu anunță cu surle și trâmbițe reformarea transportului de călători pe CFR. În realitate, totul nu reprezintă decât o scumpire a prețului biletelor de călătorie mascată prin schimbarea rangurilor trenurilor de călători.

Începând cu data de 11 decembrie 2011 (ziua de intrare în vigoare a noului mers al trenurilor), din nomenclatorul CFR dispar trenurile care acum au rangul de Accelerat și trenurile cu rang de Rapid. CFR nu va mai avea deci patru categorii de trenuri – personale, accelerate, rapide și InterCity – ci trei: Regio, InterRegio și InterCity. Trenurile Regio sunt fostele trenuri personale, iar trenurile InterRegio reprezintă "fuziunea" dintre fostele trenuri accelerate și rapide. În cazul trenurilor InterRegio întâlnim o primă șmecherie pusă la cale de CFR și ministerul Transporturilor. Conform "propagandei" oficiale, tariful pentru trenurile de tip InterRegio, este unul "intermediar între tariful celor două ranguri de tren Accelerat și Rapid (cu cca 22% mai puţin decât la R şi cu cca 12% mai mare decât cel de la Acc)". În realitate, la InterRegio, procentele "tarifului intermediar" sunt altele: 15-17% sunt mai mari decât la accelerat și 5-7% mai mici decât la rapid.

Și acum să vă prezentăm mecanismul unei inginerii financiare de zile mari: pe toate traseele unde au circulat trenuri accelerate, rutele respective vor fi deservite de trenuri InterRegio – deci, în aceste situații, călătorii vor plăti bilete mai scumpe cu 15 sau 17%; unde am avut trenuri rapide, cam în proporție de 80%, vom avea trenuri InterCity – între cele două categorii de trenuri existând diferențe de preț între 7 și 9%. Deci și în aceste situații călătorii vor scoate mai mulți bani din buzunar. Practic în ambele cazuri ne aflăm în fața unei majorări mascate de preț.

Marea ingineria sau mai bine zis marea șmecherie a ministerului condus de Anca Boagiu nu reprezintă o noutate în materie. În 1993, ministrul transporturilor de atunci, Paul Teodoru a transformat peste noapte 50% dintre trenurile accelerate în trenuri rapide. Motivul, unul similar, creșterea mascată a prețurilor. Călătorii plăteau bilet de rapid, dar parcursul era tot unul de accelerat, pentru că ministrul de atunci nu a catadicsit să modifice și timpii de parcurs a "noilor" trenuri rapide.

"Reducerea timpilor de parcurs" = scoaterea întârzierilor planificate

"Reducerea timpilor de parcurs" reprezintă un alt anunț victorios al propagandei oficiale. Într-adevăr, pe mai multe rute (nu toate însă – n.a.) timpii de parcurs se reduc. De la 20-30 de minute pe traseul spre Constanța, până la cca o oră o oră și câteva minute pe traseele de lung parcurs, cum ar fi Arad, Oradea, Baia Mare etc. Pentru cine a monitorizat de-a lungul anilor mersul trenurilor, această reducere a timpilor de parcurs nu este de fapt o reducere. Este de fapt revenirea la timpii de parcurs de acum 7 – 8 – 10 ani. După cum se știe, în ultimii ani CFR a introdus în orarul trenurilor întârzieri "planificate", generate de reparațiile la liniile ferate sau de calitatea terasamentului. Totuși, încă nu se poate vorbi de o întoarcere la cei mai rapizi timpi de parcurs cunoscuți în istoria CFR-uluii.

Doar scumpiri pe rutele București-Arad

Dovada cea mai clară că de fapt „reforma" pe CFR reprezintă în mare, înlocuirea trenurilor accelerate cu trenuri InterRegio și a trenurilor rapide cu trenuri InterCity o reprezintă ruta București Arad. După cum veți vedea, din exemplele de mai jos (cu negru sunt trenurile și orarele și timpii de parcurs în vigoare, cu roșu trenurile "noi" care vor circula după 11 decembrie a.c. – n.a.) chiar dacă s-a schimbat rangul trenului, s-a păstrat numărul vechiului trenul.

IC 531 (Buc. 13.30 – 13 opriri – Arad. 01.15) – 11.45 h – 142.00 lei cl.II

IC 531 (Buc. 13.15 – 11 opriri – Arad. 23.58) – 10.43 h – 142.00 lei cl.II

R 346 (Buc. 14.45 – 12 opriri – Arad. 01.56) - 11.11 h - 132.40 lei cl.II

IC 346 (Buc. 14.30 – 12 opriri – Arad. 00.58) – 10.28 h – 142.00 lei cl.II

R 472 (Buc. 17.45 – 12 opriri – Arad. 05.19) – 11.34 h - 132.40 lei cl.II

IC 472 (Buc. 19.00 – 12 opriri – Arad. 05.27) – 10.27 h – 142.00 lei cl.II

A 1821 (Buc. 23.45- 17 opriri - Arad. 10.34) - 10.49 h - 95.00 lei.cl.II

IR 1821 (Buc. 23.45- 17 opriri - Arad. 10.13) - 10.28 h - 114.50 lei.cl.II

București-Constanța, CFR scoate mai mulți bani de pe călători

Cotidianul.ro vă prezintă și diferențele care se înregistrează pe ruta București – Constanța, între actualul mers al trenurilor și cel care intră în vigoare din 11 decembrie a.c. După cum se poate observa, la principalele trei trenuri înspre litoral – cele care pleacă dimineața din București și care sunt cel mai mult utilizate de călători – după 11 decembrie se va plăti mai mult pentru un bilet. Două accelerate sunt înlocuite cu două trenuri de rang InterRegio (deci cu tariff mai mare), iar un rapid este înlocuit cu un InterCity, deci și în acest caz tariful este mai mare.

Pentru ultimele trei trenuri ale zilei, avem pentru două situații IR 1681 și IR 1583 o scădere a tarifului, dar de regulă trenul de prânz și cel de seară spre Constanța nu prea are căutare. Surprinzător – pentru sezonul de iarnă – este faptul că noul mers introduce un tren în plus față de perioada actuală, numai că este vorba de un InterCity. Cum în mersul actual, în extrasezon nu circula nici un tren în rang de InterCity, se poate spune că și în acest caz ne aflăm în fața unei creșteri mascate de preț. Și, după cum se poate vedea, acest InterCity-ul – nr. 583 (ca și celălalt InterCity – nr.581) are un timp de parcurs cu doar 6 minute mai scurt decât InterRegio 1681. Dar prețul este cu 90.000 de lei vechi mai mare.

A 1822 (Buc. 6.15 – 4 opriri - Cța. 9.12) - 2,57 h - 49,30 lei cl.II

IR 1822 (Buc. 6.10 – 4 opriri - Cța. 9.13) - 3,03 h - 58,20 lei cl.II

R 681 (Buc. 8.00 - 5 opriri - Cța. 10.54) – 2.54 h – 61.60 lei cl.II

IC 581 (Buc. 7.20 - 2 opriri - Cța. 9.53) – 2.33 h – 67.60 lei cl.II

A 1632 (Buc. 9.23 – 5 opriri - Cța. 12.35) – 3.12 h - 49,30 lei cl.II

IR 1632 (Buc. 8.15 – 5 opriri - Cța. 11.10) – 2.55 h - 58,20 lei cl.II

R 685 (Buc. 14.22 - 5 opriri - Cța. 17.13) – 2.51 h – 61.60 lei cl.II

IR 1681 (Buc. 14.05 – 4 opriri - Cța. 16.43) – 2.38 h - 58.20 lei cl.II

IC 583 (Buc. 16.25 - 2 opriri - Cța. 18.57) – 2.32 h – 67.60 lei cl.II (tren nou)

R 689 (Buc. 19.35 - 4 opriri - Cța. 22.17) – 2.42 h – 61.60 lei cl.II

IR 1583 (Buc. 20.25 – 4 opriri - Cța. 23.07) – 2.42 h - 58.20 lei cl.II

Read more »

duminică, 27 noiembrie 2011

Întrevederi Anuale a Comisiei CIG TRACECA

Întrevederi Anuale a Comisiei CIG TRACECA - Știri ! - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, a condus la 24 noiembrie lucrările celei de a IX-a Întrevederi Anuale a Comisiei Interguvernamentale a Coridorului de Transport Europa-Caucaz-Asia (CIG TRACECA). La eveniment au fost prezenţi oficiali din 13 state membre din regiunea extinsă a Mării Negre, Caucazul de Sud şi Asia Centrală (Armenia, Azerbaidjan, Bulgaria, Georgia, Kazahstan, Kîrgîstan, Ucraina, Iran, Turcia, Moldova, Tadjikistan şi Uzbekistan), două state cu statut de observator Lituania şi Turkmenistan, precum şi reprezentanţi ai Comisiei Europene şi experţi ai programelor de asistenţă tehnică desfăşurate de UE sub egida TRACECA. Evenimentul organizat la Bucureşti a marcat şi preluarea Preşedinţiei anuale a TRACECA de către România, anterior aceasta fiind deţinută de către Republica Moldova.
“Dacă am început acest drum ca un proiect politic şi tehnic, astăzi TRACECA este, chiar fără să vrem, un proiect economic. Forumul de investiţii creat în octombrie 2010 cu sprijinul Comisiei Europene este un exemplu excelent de conectare a nevoilor de dezvoltare a statelor membre la piaţa financiară globală. Faptul că a doua ediţie va avea loc în februarie, pe durata Preşedinţiei noastre mă bucură în mod deosebit. Vă propun să identificăm împreună mijloace în perioada următoare prin care să facem acest forum permanent. El este necesar pentru că proiectele prioritare pentru fiecare dintre statele noastre sunt prea multe, şi investiţiile necesare prea mari, ca să nu folosim orice posibilitate de a atrage investitori şi finanţatori. O prioritate absolută a mea priveşte relaţionarea TRACECA la TEN-T”, a precizat Ministrul Anca Boagiu.
Reprezentanţii delegaţiilor statelor membre ale Coridorului TRACECA au vorbit despre câteva din cele mai importante proiecte de transport cuprinse în strategiile naţionale.
Pentru Armenia coridorul TRACECA este important în vederea conectării reţelei sale la cea europeană. Un proiect important este Coridorul Nord – Sud, care va lega Armenia de Iran, investitorii străini s-au arătat foarte interesaţi de acest proiect. Operatorul naţional de transport feroviar este interesat să construiască o linie de cale ferată de 40 de km, lucrările propriu-zise vor începe din 2012. În plus, se va construi o altă linie de cale ferată care va face legătura între Erevan şi aeroport.
Reprezentantul Azerbaidjan, Akif Mustafaev, a subliniat importanţa asigurării finanţării din partea UE pentru dezvoltarea TRACECA. Totodată, Mustafaev a vorbit despre planurile Azerbaidjanului de a achiziţiona vagoane, locomotive, de a îmbunătăţi infrastructura feroviară pentru care sunt necesari 1,5 miliarde USD, din care 40% vor proveni de la Banca Mondială iar restul de la bugetul de stat.
Reprezentantul Georgiei a subliniat importanţa reformelor politice, astfel încât sectorul de transport să devină forţa motrice a dezvoltării economice a ţării.
Delegatul Iranului, Shahriar Afandizadeh, a vorbit despre planurile ţării sale de a construi legături feroviare cu Afganistan şi Turkmenistan. Este de asemenea, în vigoare un acord de construire a unei linii noi de cale ferată, în lungime de 900 de km, care va lega Turcia de Golful Persic, prin Iran. Conexiunea cu Afganistan presupune construirea, începând cu 2012, a unei linii de cale ferată de 140 km lungime, din care primul segment de 106 km este localizat în Iran.
Delegatul Republicii Kazahstan, Azat Bekturov, a vorbit despre planurile guvernului său de dezvoltare a transportului până în 2015, în acest sens fiind necesare fonduri de 19 miliarde USD pentru infrastructură. Kazahstan planifică construirea a 1500 km de cale ferată nouă. „În acest sens, ne propunem să finalizăm în decembrie 2011 noua linie feroviară care va spori volumul de tranzit cu China, reducând distanţa cu 500 km între cele două ţări. Sperăm să finalizăm linia de cale ferată către Turkmenistan tot în decembrie 2011, ceea ce înseamnă reducerea distanţei actuale de transport cu 600 km. Până în 2020 Kazahstan vizează construirea a încă 1200 km de cale ferată şi electrificarea a peste 1000 km de linii de cale ferată”, a precizat Bekturov.
Delegaţii statelor TRACECA au subliniat importanţa accelerării proiectelor de transport pentru o conexiune mai rapidă în spaţiul eurasiatic.
„Construirea unui coridor poate începe cu acorduri guvernamentale, dar se finalizează doar atunci când piaţa privată consideră profitabil tranzitul prin acel coridor. Iar un coridor devine profitabil atunci când tranzitul de mărfuri de-a lungul său devine nu doar ieftin, rapid, ci şi sigur. Aceasta trebuie să fie prioritatea absolută a eforturilor TRACECA”, a subliniat Ministrul Anca Boagiu.

Sursa:railwayinsider.eu

Read more »

CFR Calatori SA absoarbe „C.F.R.- GEVARO SA si C.F.R.- S.C.A.D. Braşov ” – S.A

CFR Calatori SA absoarbe „C.F.R.- GEVARO SA si C.F.R.- S.C.A.D. Braşov ” – S.A - Știri !--if()--- !--endif-- - Catalog de articole - Legislatie feroviara

HOTĂRÂRE
pentru aprobarea fuziunii prin absorbţie a Societăţii Comerciale de Exploatare a
Vagoanelor de Dormit, Cuşetă, Restaurant şi Bar „C.F.R.- GEVARO” – S.A., a
Societăţii Comerciale de Vânzare Legitimaţii de Călătorie „C.F.R.- S.C.V.L.C.
Bucureşti ” – S.A. şi a Societăţii Comerciale de Aprovizionare şi Desfacere Braşov
„C.F.R.- S.C.A.D. Braşov ” – S.A., de către Societatea Naţională de Transport
Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A.
În vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite prin Memorandumul Tehnic de
înţelegere, anexă la Scrisoarea de intenţie din data de 14 septembrie 2011 prin care
Guvernul României şi-a asumat o serie de obligaţii în cadrul Acordului încheiat cu Fondul
Monetar Internaţional în ceea ce priveşte îmbunătăţirea rezultatelor societăţilor
monitorizate, printre care se află şi integrarea filialelor, respectiv Societatea Comercială
de Exploatare a Vagoanelor de Dormit, Cuşetă, Restaurant şi Bar „C.F.R.- GEVARO” –
S.A., Societatea Comercială de Vânzare Legitimaţii de Călătorie „C.F.R.- S.C.V.L.C.
Bucureşti ” – S.A. şi Societatea Comercială de Aprovizionare şi Desfacere Braşov
„C.F.R.- S.C.A.D. Braşov” – S.A. în cadrul Societăţii Naţionale de Transport Feroviar
de Călători „C.F.R. Călători” – S.A.
În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,
Guvernul României adoptă p r e z e n t a h o t ă r âr e
Art. 1 - Se aprobă fuziunea prin absorbţie a Societăţii Comerciale de Exploatare a
Vagoanelor de Dormit, Cuşetă, Restaurant şi Bar „C.F.R.- GEVARO” – S.A., înfiinţată
prin Hotărârea Guvernului nr. 7/1999 privind înfiinţarea Societăţii Comerciale de
Exploatare a Vagoanelor de Dormit, Cuşetă, Restaurant şi Bar „C.F.R.- GEVARO” – S.A.
ca filială a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” –
S.A., cu modificările ulterioare, a Societăţii Comerciale de Vânzare Legitimaţii de
Călătorie „C.F.R.- S.C.V.L.C. Bucureşti” – S.A. şi a Societăţii Comerciale de
Aprovizionare şi Desfacere Braşov „C.F.R.- S.C.A.D. Braşov ” – S.A. înfiinţate prin
Hotărârea Guvernului nr. 863/2001 privind înfiinţarea unor filiale ale Societăţii Naţionale
de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A., cu modificările şi completările
ulterioare, care îşi încetează activitatea, de către Societatea Naţională de Transport
Feroviar de Călători„C.F.R. – Călători” – S.A., înfiinţată prin Hotărârii Guvernului nr.
584/1998 privind înfiinţarea Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători "C.F.R.
Călători" - S.A. prin reorganizarea Societăţii Naţionale a Căilor Ferate Române, cu
modificările şi completările ulterioare,de la data înregistrării la Registrul Comerţului a
hotărârii adunării generale a acţionarilor privind aprobarea fuziunii.
Art. 2 - Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” –
S.A. se substituie în toate drepturile şi obligaţiile decurgând din raporturile juridice cu
terţii ale Societăţii Comerciale de Exploatare a Vagoanelor de Dormit, Cuşetă, Restaurant
şi Bar „C.F.R.- GEVARO” – S.A., ale Societăţii Comerciale de Vânzare Legitimaţii de
Călătorie „C.F.R.- S.C.V.L.C. Bucureşti ” – S.A. şi ale Societăţii Comerciale de
Aprovizionare şi Desfacere Braşov „C.F.R.- S.C.A.D. Braşov ” – S.A., cu care a
fuzionat prin absorbţie, inclusiv în litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti.
Art. 3 – Predarea-preluarea activului şi pasivului de către Societatea Naţională de
Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A. de la societăţile absorbite se va
face în conformitate cu regulile de repartizare stabilite în proiectul de fuziune.
Art. 4. – Începând cu data realizării fuziunii, personalul societăţilor absorbite se
preia de către Societatea Naţională de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” –
S.A. cu menţinerea drepturilor salariale avute în contractele individuale de muncă în
vigoare până la negocierea noului contract colectiv de muncă.
Art. 5 – La data intrării în vigoare a prezentei hotărâri se abrogă punctul 1 din
Anexa nr. 1 şi nr. 2 la Hotărârea Guvernului nr.7/1999 privind înfiinţarea Societăţii
Comerciale de Exploatare a Vagoanelor de Dormit, Cuşetă, Restaurant şi Bar „C.F.R.-
GEVARO” – S.A. ca filială a Societăţii Naţionale de Transport Feroviar de Călători
„C.F.R. Călători” – S.A., publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 15 din
20 ianuarie 1999, cu modificările ulterioare, precum şi punctul 2 şi 3 din Anexa nr. 2 şi nr.
3 la Hotărârea Guvernului nr. 863/2001 privind înfiinţarea unor filiale ale Societăţii
Naţionale de Transport Feroviar de Călători „C.F.R. Călători” – S.A., publicată în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.589 din 17 septembrie 2001, cu modificările
ulterioare.
PRIM-MINISTRU
Emil Boc

Read more »

miercuri, 16 noiembrie 2011

De ce moare CFR-ul. Singurul prost cu bilet în trenul blatiştilor - Știri - Legislatie feroviara

De ce moare CFR-ul. Singurul prost cu bilet în trenul blatiştilor - Știri !--if()--- !--endif-- - Catalog de articole - Legislatie feroviara

De ce moare CFR-ul. Singurul prost cu bilet în trenul blatiştilor

Drumul spre oraşul lui Iliescu: un singur bilet în trenul în care se dă rest la şpagă
"Sărăcuţul, şi-a luat bilet!", avea să mă compătimească o femeie pentru că mi-am luat bilet Bucureşti-Olteniţa cu 10,6 lei, în loc să dau 2 lei la controlor - "naş", în terminologia navetiştilor.

La scurt timp după urcarea în tren, am înţeles de ce, dis-de-dimineaţă, casieriţa din gara Bucureşti Obor s-a uitat mirată la mine atunci când am cerut bilet spre Olteniţa. Pe lângă regretabila apariţie la casierie, doar un inadaptat cere astfel un bilet la un personal: "Un bilet la trenul de 7.13". Şi asta pentru că trenul pleacă atunci când vrea el, nu când e scris pe bilet. Au fost zile în care a plecat la 07.30 sau la 8.00. Întârzierea asta e şi prilej de glume între călători. Nu neapărat bune, dar uneori râzi şi la o glumă proastă. Oricum, râsul te încălzeşte.

Apocalipsa de zi cu zi

Într-o dimineaţă, un călător supărat că locomotiva stă în triaj cu farurile aprinse, dar nu mişcă vagoanele spre peron, a dat o glumă care, prin viu grai, s-a transformat într-un laitmotiv al cursei Bucureşti-Olteniţa: "Bă, vaca aia se uită cu ochii beliţi la noi, dar nu vrea a dracu’ să se mişte. Ia hai să-i aruncăm un braţ de fân, să vezi cum vine!". Şi omul a jumulit un mănunchi de iarbă, crescută în terenul fertil din crăpăturile din peron, şi l-a aruncat între şine. "Vaca" s-a urnit în cele din urmă din loc şi a venit spre locul unde iarba o aştepta.

În trenul acesta, în dimineaţa zilei de 11.11.2011, m-am urcat cu bilet. Până la Olteniţa aveam de mers 76 de kilometri. O oră, cel mult, mi-am zis. Pe bilet scria însă altceva: trenul pleacă la 7.13 şi ajunge la 10.19. În medie, personalul acesta merge cu 25 de kilometri pe oră.

Când urc, trenul e bocnă. Fuioare de aburi ies din gurile călătorilor, care au câte o înjurătură pentru fiecare minut de întârziere. Banchetele maro din compartimente, din vinilin, primesc frigul în ele şi parcă îl sporesc.

Unii îşi caută căldura într-o sticlă mică, pe care o scot din buzunarul şubelor umede. Beau cu ochii la bulele care se formează, apoi, când sticla nu mai e la gură, strâng tare din pleoape şi riduri lungi şi adânci răsar la colţurile ochilor. Tema zilei: apocalipsa. Prea mulţi de "1" în data aceasta.

Rău cu frig, dar mai rău fără frig

E un frig pe care îl urăsc, însă, culmea, aveam să-l regret. Pe măsură ce se încălzeşte, mirosurile ţâşnesc de prin toate colţurile. După provenienţă, sunt două categorii. Unele sunt perene, mirosuri care au intrat în banchetele şi în podelele acestor trenuri. Miroase a dezinfectant ieftin, care se bate asiduu pentru supremaţie cu izul de urină ce înaintează viteaz dinspre băi. Banchetele trimit spre nas un miros identic cu cel de haină îmbâcsită cu fum de ţigară.

Apoi, e plaja nesfârşită de mirosuri aduse de om. Luate separat, sunt mirosuri plăcute şi neplăcute. Împreună, însă, e ca la aritmetică: când înmulţeşti un număr negativ cu unul pozitiv, rezultatul e mereu negativ.

SOSEŞTE ÎN STAŢIE LA LINIA 3

"Trenul cu cei mai mulţi fini", într-o Românie cu reguli inverse

Trenul s-a urnit între timp, iar, prin compartimente, oamenii îşi pregătesc culcuşul. Banchetele vechi se curbează sub greutatea corpurilor tolănite.

Compartimentul fără fir

Când cineva se mişcă, se zguduie şi bancheta din compartimentul vecin. Unul mai slab de înger ar crede că nu e glumă cu apocalipsa aia. Un angajat CFR, suit în tren la adăpostul gratuităţii oferite de legitimaţie, explică de ce trenul face 76 de kilometri în trei ore: "Oamenii nu-şi cumpără bilete, pe ei (n.r. cei de la căile ferate) îi doare-n cur".

Un paznic care lucrează la un depozit de pateuri abandonează o coadă de coasă pe coridor şi dă să intre în compartiment. Totuşi, acceptă bucuros să-şi descrie oraşul. Explicaţia lui justifică oarecum de ce lumea nu-şi ia bilet, alegând să accepte calea celor trei ore: "Acolo, nu mai e nimic. Fabrica de zahăr s-a dus, şantierul naval la fel, conservele nu mai sunt. Acum, asta e România: paznici şi croitorese".

Trenul trece pe lângă Dragonul Roşu. Omuleţi cu cărucioare gonesc în toate direcţiile în căutarea celor mai ieftine mărfuri. În "Dragon" se învârt bani grei, însă în jur e o sărăcie apăsătoare: case din resturi de BCA-uri, acoperite cu table ruginite, aşezate alandala. Haine rupte, în horă, la uscat pe o sârmă.

Fumatul, interzis numai pentru cei cu bilet

Alte haine, murdare, zac aruncate la marginea căii ferate. Trenul pare doar o continuare a acestui peisaj. Pe coridor, un nene la vreo 50 de ani, care a aburit geamul din faţa sa tuşind măgăreşte, îşi pregăteşte banii de naş. "Ăsta-i trenul cu cei mai mulţi fini", spune el, după care urmează o lungă pauză în care îşi savurează zgomotos gluma. Se îneacă, dar continuă să vorbească: "Îi dau 3 galbeni. 15.000. Păi mâine nu mai am bani de ţigări". Asta îi aminteşte să mai ardă o ţigară. Pe biletul meu, scrie mare: "Fumatul interzis". Însă el nu are de unde să ştie, pe monedele sale nu scrie asta. În răcoarea din tren, vezi fumul gros cum se îndreaptă, alene, spre o uşă care nu vrea să se închidă.

Femeile şi copiii au loc pe hol

Deodată, uşa se deschide larg, însă trenul nu a oprit încă în gara Titan. Oamenii năvălesc în tren şi unul ocupă câte 3-4 locuri în compartiment. Cei care aşteaptă trenul la peron fie nu găsesc locuri, fie se aleg cu cele mai proaste. Bătrânii şi femeile stau pe coridor, într-un tren care circulă parcă printr-o Românie cu reguli inverse.

NUME DE COD: MELCUL. Trenul face 76 de kilometri în 3 ore şi 6 minute

TOATĂ LUMEA ÎN VAGOANE!

După ce urcă toată lumea, suntem fix 215 călători. Cei mai mulţi sunt navetişti care au ieşit de la turele de noapte. Trenul îi va adormi rapid

Unii încearcă să alunge tentaţia somnului cu un pic de conversaţie, dar ochii clipesc şi, până la urmă, sforăitul ocupă locul cuvintelor. O doamnă, sosită de curând dintr-o vizită în Canada, unde s-au stabilit cei trei copii ai săi, e scandalizată de tot ce vede. E în tren deoarece nu ştie să conducă BMW-ul din garaj, cu cutie de viteze automată. "Și câtă civilizaţie, câtă disciplină e acolo! România e ultima ladă de gunoi a Europei", grăieşte ea. În schimb, într-un buzunar poartă două bancnote de 1 leu. Disciplina place, dă bine când o invoci, dar haosul e un mediu greu de părăsit.

Pur românesc: rest la şpagă

E greu de înţeles de ce o altă doamnă, care se recomandă "Păun", s-a urcat în tren fără bilet. "Io-s pensionară. Aş plăti biletul la jumătate. Până la Vasilaţi, întreg e 3,7 lei", stabileşte ea coordonatele legalităţii. Legal, ar plăti 1,9 lei pe bilet, dar preferă să dea 2 lei la naş. Dânsa e şi cea care mă compătimeşte pentru bucata de hârtie care mă face călător legal.

După câteva minute de conversaţie, aflu că şi-ar permite cu siguranţă un bilet întreg, ba chiar l-ar putea mitui pe mecanic să o lase să stea în locomotivă. Pe lângă pensie, primeşte vreo 500 de euro din chirii, pentru două apartamente din Bucureşti, unde şi locuieşte. Merge pe la fratele său, care suferă de una dintre bolile satului românesc: beţia.

Controlorul se iveşte în cele din urmă, cu un zâmbet larg pe chip, deschizând câte o conversaţie în fiecare compartiment. Oamenii îi aruncă câte un leu sau doi. Cel cu monedele îi dă cei trei galbeni. Până să vină, doamna îmi spusese că i s-a întâmplat să nu aibă mărunt, dar controlorul i-a dat rest. Are doi lei în portofel, dar scoate o hârtie de 5, numai că să îmi arate că nu a minţit. Îi întinde, Naşul îi ia şi, într-adevăr, îi dă rest 3 lei. Rest la şpagă.

Când îmi vede biletul, controlorul ridică ochii miraţi să îmi vadă chipul. Regăsesc ceva din privirea casieriţei din gară. Apoi spune: "Ia, uite! Cineva cu bilet. Un bilet la două vagoane!". De fapt, un bilet în tot trenul, că garnitura are doar două vagoane. Îmi dă "autograf" pe bilet şi intră în alt compartiment, unde colectează vreo 7 hârtii de un leu.

"Bă, te aruncăm din tren!"

Femeia cu copiii în Canada coboară la Gălbinaşi. Doamna Păun mai are o staţie. Aşa că mai povesteşte ceva: "Într-o seară, era un vagon plin cu ţigani. Şi vine naşul şi aştepta să îşi ia banii. Ei nu dădeau, naşul insista. Şi i-au zis: «Bă, pleacă dracu’ de-aici, că te aruncăm din tren!». Şi a plecat, că îl omorau ăia".

"Du-te, mamă, în compartiment, că e mai cald. Ai mai plătit şi bilet!", îmi mai spune ea înainte să coboare. Amabilă, îmi face cu mâna de pe scară, îndemnându-mă încă o dată să intru în compartiment. Intru şi, după ceva vreme, urcă doi elevi. Unul de-a unşpea îl ceartă pe altul de-a noua pentru că a dat 100 de lei pe un telefon. "Păi îţi luai super telefon la banii ăştia, prostule!", spune el, privind spre un Nokia jerpelit. În mijlocul certei, în compartiment intră şi doi tineri romi, la vreo 25 de ani fiecare. Câteva minute nimeni nu spune nimic. Simt că mă ia un pic somnul, soarele bate blând în geam şi razele mă mângâie pe obraz. Când înfig mai puternic fundul în banchetă şi îmi proptesc capul de placajul călduţ de lângă geam, izbucneşte o manea. Celui de-a unşpea i-a sunat telefonul. După ce închide, unul dintre tinerii romi, cu şuviţe oxigenate şi perciuni lungi şi ascuţiţi, îi cere telefonul. Se cunosc, se pare, de la discotecă.

Rihanna de la Vasilaţi

"Ai şi tu de-astea noi? Ăia cu ram-pam-pam-pam o ai?", îl interoghează el, în timp ce caută melodii în telefon. Dă pe o manea care începe fix aşa: "Să moară familia mea dacă nu spun adevărul!". Textul, ca să îi spunem aşa, este despre un bărbat, interpretul, care are o "nevastă curvă", dar o iubeşte şi nu poate renunţa la ea. Lasă melodia până la capăt, apoi ascultă alte manele, dar pe fragmente. Îmi rămâne în minte un singur refren, pentru recordul de absurditate atins de versuri: "Iar am greşit, dar am greşit cu voia mea / Te fac să plângi, doar ca să îţi şterg lacrima". "Caută de la număru’ 92 încolo!", îl sfătuieşte elevul şi eu îmi dau seama că nu se vor plictisi prea curând de ascultat muzică. Aşa a şi fost, până la Olteniţa asta au făcut.

Controlorul a mai venit o dată, a luat câte un leu de la elevi, în timp ce băieţii de pe bancheta vecină au spus simplu, rânjind: "S-a văzut". Naşul nu a protestat, ba chiar a schiţat un zâmbet şi a plecat. Încă o zi în care nu a ieşit deloc rău.

Scumpii ani de liceu, fără ore de română

Am aflat şi de ce mergeau cei patru la Olteniţa. Oxigenatul şi prietenul său, un tip cu cercel în forma siglei de la Nike, mergeau să-şi ia smartphone la abonament, în timp ce băieţii mergeau la şcoală. Orele lor începuseră de dimineaţă. "Mai prindem şi noi o oră, acolo, să nu zică că n-am fost", explică ei.

Oxigenatul e un pic gânditor, deoarece i-a spus lui cineva că ăia de la Vodafone s-au prins şi nu mai dau abonamente în comuna Gălbinaşi, deoarece oamenii iau telefoanele ieftine, vorbesc şi nu mai plătesc nimic. Apoi îl decodează şi gata, e telefonul lor, contractul pe doi ani nu e decât o hârtie. "Cică e rău-platnici în Gălbinaşi", explică, după 10 ani şi ceva de şcoală, elevul cu telefonul cu manele.
"Ia, uite! Am şi eu pe cineva cu bilet. Un bilet la două vagoane" CONTROLORUL de pe trenul Bucureşti-Olteniţa
"Asta-i trenul cu cei mai mulţi fini. Îi dau la naş 3 galbeni. 15.000. Îi ajunge. Păi mâine nu mai am bani de ţigări!“
CĂLĂTOR până la Budeşti, la 50 km de Bucureşti
"Într-o seară, era un vagon plin cu ţigani. Şi vine naşul şi aştepta să îşi ia banii. Ei nu dădeau, naşul insista. Şi i-au zis: «Bă, pleacă dracu’ de-aici, că te aruncăm din tren!»".
DOAMNA PĂUN, călătoare cu "naşul", deşi cu bilet ar ieşi mai ieftin

SURSA RĂULUI

Oraşul natal al lui Iliescu, lipsit de viaţă

Olteniţa e ca un mort în ziua înmormântării. Oraşul e îmbrăcat în haine bune. Dischisit, chiar bine întreţinut. Însă, îi lipseşte viaţa. Locurile de muncă. Gara te aşteaptă cu flori proaspăt sădite, centrul e o mică grădină botanică. Însă, vezi şi un şantier naval în care nu mai mişcă nimic.

"Am lucrat 30 şi ceva de ani în şantier", spune Gelu Eder, care vede acum cum toate de acolo "se fură cu firma de pază". În faţa noastră, peste linia ferată, sunt ruinele fabricii de zahăr. Un munte de fier şi ziduri crăpate, îmbrăcat în geamuri care, la răstimpuri, cad cu zgomot.



Articol de Dan Arsenie
Articol complect pe: evz.ro

Read more »

Ignoranta dureroasa a Ancai Boagiu - Știri - Legislatie feroviara

Ignoranta dureroasa a Ancai Boagiu - Știri - Legislatie feroviara

Ignoranta dureroasa a Ancai Boagiu

De cand a incercat sa mascheze cu un bat de tei deficientele din sistemul de franare al unui tren de calatori, Anca Boagiu pare a fi imuna la problemele CFR SA.

Locomotive care intr-o tara normala erau date demult la casat, o infrastructura in care nu s-a investit aproape nimic in ultimii 20 de ani si un neam care nu are frica de lege, toate acestea compun imaginea unei societati comerciale aflate la marginea normalului european.

In timp de Guvernul ne arata din elicopter bucati din autostrada Transilvania, care deocamdata leaga nimic de nimic, o companie, ce inca mai e in viata, nu pare a fi in atentia guvernantilor, desi Europa se bazeaza in mare parte pe transportul feroviar. Pana la urma, tind sa dau crezare cuvintelor lui Adriean Videanu care, pe vremea cand era ministru al Economiei, declara ca CFR e o companie irecuperabila. Berceanu zicea si el, la un moment dat, ca se coace ceva. Anca Boagiu da impresia ca s-a poticnit in cuvintele lui Videanu si Berceanu, lasand totul in grija inertiei.

In randurile de fata ma exprim din pozitia mea de navetist, client al CFR. Cu abonament platit, client fidel al CFR fiind, am inlemnit de frig in aceasta dimineata (15.11.2011 - n.red), asteptand sa vina personalul in gara Scrovistea pentru ca eu sa pot ajunge la serviciu. M-am obisnuit deja ca, in loc de 07.52, ora la care trebuie sa soseasca in Gara de Nord, personalul meu sa ajunga, zilnic, cu 20 minute mai tarziu. De multe ori, ma trezesc ca raman blocat pe traseu, prin vreo gara sau halta din cauza defectiunii locomotivei depasite de vreme si de uzura tehnica sau morala.

Dar sa revenim la aceasta dimineata. Dupa un tremurat crancen de o ora, m-am decis sa plec acasa, pentru ca trenul meu avea vreo 90 minute intarziere. Prima data, cineva din gara vecina, Crivina, (gara Scrovistea a fost desfintata iar cladirea aferenta a fost repartizata mai multor familii de angajati ai CFR), ne-a telefonat, anuntandu-ne ca trenul va veni cu o intarziere de 30 minute. La CFR, sa fii sigur ca, atunci cand ti se spune ca intarzie trenul o jumatate de ora, mai mult ca sigur e vorba de un timp triplu. Intr-un final, s-a dovedit ca personalul cu care trebuia sa ajung la munca a sosit la destinatie cu o intarziere de chiar 90 minute.

Daca ar fi un caz izolat, o intamplare care are loc o data sau de doua ori pe an, mai treaca merga. Din pacate, aceste evenimente au devenit obisnuinta, iar CFR pare un sat fara caini. Ma uit peste un articol din presa, publicat de Gandul, si aflu ca, in 2009, CFR SA a inregistrat peste 1300 cazuri de furturi de componente din infrastructura feroviara publica, pagubele depasind 10 milioane lei noi. Ni se ma spune in articol, care e de fapt un comunicat de presa al CFR SA, ce s-a furat dar se omite a ni se spune cine sunt hotii si daca au fost prinsi.

Bineinteles ca, in Romania, in astfel de situatii, in loc sa recunoastem crudul adevar, mai bine spoim realitatea cu un bat si mergem mai departe pentru a taia panglici la toate santierele din aceasta tara. Chiar astazi, in timp ce eu am ajuns lemn acasa, Boagiu si Boc inaugurau un santier al autostrazii Orastie-Sibiu. La fata locului, ministrul Boagiu si-a inceput iar tirada despre cel mai bun premier al tarii iar pe mine ma apucau toti nervii in fata televizorului, aducandu-mi aminte ca am pierdut o zi de munca, ca risc sa fiu dat afara de la serviciu pentru intarzieri repetate sau, si mai rau, o raceala zdravana.

In Franta, se procedeaza la fel, si acolo furandu-se cabluri de pe calea ferata. Spre deosebire de Romania, acolo, faptasii sunt repede prinsi si condamnati. La noi nu exista condamnati, echipe de interventie rapida nu exista din cauza disponibilizarilor masive de la CFR Infrastructura iar politia nu are cum sa actioneze pentru ca si ea a devenit invizibila dupa ultima reforma a lui Igas, care a lasat un politist la trei sate. Uite asa, asistam la marea reforma a statului roman.

Articol de Liviu Anghel

Read more »

marți, 15 noiembrie 2011

Instalarea sistemului ERTMS pe secţiunea Chitila-Crivina - Știri - Legislatie feroviara

Instalarea sistemului ERTMS pe secţiunea Chitila-Crivina - Știri !--if()--- !--endif-- - Catalog de articole - Legislatie feroviara

CFR SA a semnat contractul privind instalarea sistemului ERTMS pe secţiunea Chitila-Crivina

CFR SA a semnat contractul privind execuţia proiectului de instalare a sistemului ERTMS nivel 2 pe secţiunea de cale ferată Chitila – Crivina, co consorţiul Thales – Siemens – Nokia Siemens Networks care a avut o ofertă în valoare de 38,2 milioane euro.
Valoarea contractului este de 161.946.080,41 lei, (37 mil euro) fără TVA, iar durată de valabilitate este de 54 de luni, din care 24 luni pentru lucrări de proiectare, execuţie lucrări şi punere în funcţie), la care se adaugă 30 de luni perioadă de garanţie.
În cadrul licitaţiei au mai depus ofertele consorţiul Alstom – Kapsch – Alcatel Lucent, cu suma de 31,8 milioane de euro şi consorţiul Ansaldo – Selex, cu suma de 48,2 milioane euro.
Preţul ofertei depuse constituie 35% din punctajul obţinut de constructor, restul de 65% reprezentând capacitatea tehnică.
Secţiunea Chitila-Crivina este situată pe tronsonul Bucureşti-Câmpina, parte a Coridorului IV pan-european.
Menţionăm că atribuirea contractului a fost contestată de mai multe ori, Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (C.N.S.C.) a avizat favorabil semnarea contractului, însă există încă o contestaţie depusă la Curtea de Apel de către consorţiul condus de Ansaldo.
Sistemul pilot constă în echiparea cu sistemele ETCS şi GSM-R, a instalaţiilor de centralizarea electronică (la Chitila, Periş, Buftea) şi a blocului de linie automat electronic integrat.
Sistemul GSM-R asigură transmisii de date în mod continuu între toate componentele aplicaţiilor de siguranţa circulaţiei, inclusiv OBU (On Board Unit – echipamentele îmbarcate pe locomotivă). Acest lucru oferă posibilitatea informării în mod continuu a OBU asupra stării echipamentelor din cale. Ceea ce trebuie menţionat aici este faptul că factorul uman nu este implicat în acest proces de siguranţă.
Implementarea sistemului pilot operaţional ETCS/ERTMS, nivel 2 este primul proiect major finanţat din fonduri europene, prin programul POS-T 2007-2013, aprobat de Comisia Europeană şi contractat de CFR SA.
Sursa de finanţare este asigurată de Comisia Europeană (85%), prin Fondul de Coeziune, şi de Guvernul României (15 %), cu fonduri de la bugetul de stat.
Ce inseamna ERTMS? European Railway Traffic Management System (ERTMS) pe romaneste sistemul european de management al traficului feroviar proiect major al Uniunii Europene in parteneriat cu 6 firme private:Alstom Transport, Ansaldo STS, Bombardier Transportation, Invensys Rail Group, Siemens Mobility si Thales.
ERTMS are doua componente: ETCS(European Train Control System) care va inlocui toate sistemele de ATP(protectie automata a trenurilor) sau sisteme de bloc de linie automat(PZb, INDUSI).

Sursa:railwayinsider.eu

Read more »

Tronsonul Campina-Predeal, finalizata - Știri - Legislatie feroviara

Tronsonul Campina-Predeal, finalizata - Știri !--if()--- !--endif-- - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Sectiunea de cale ferata Campina-Predeal, finalizata conform protocolului agreat cu Ministerul Transporturilor


Compania Porr Construct a notificat CFR SA si Ministerul Transporturilor ca a finalizat lucrarile de modernizare a infrastructurii feroviare pe tronsonul Campina-Predeal (lot 1), iar pe data de 30 noiembrie 2011 ar urma ca Ansaldo, Spie Rail si Isaf sa finalizeze lucrarile privind montarea instalatiilor de siguranta a circulatiei si electrificare (lotul 2 si 3).
Initial, la semnarea contractului (in 2007) valoarea proiectului a fost de 212 milioane de euro, insa in prezent, valoarea proiectului se ridica la 311 milioane de euro.
Pana in 2010 (termenul initiat de finalizare a proiectului) lucrarile au fost executate in proportie de 15%, restul de 85% din lucrari fiind finalizate in 2011.
Sectiunea de cale ferata Campina-Predeal face parte din Coridorul IV pan-european si este finantat prin programul ISPA al Uniunii Europene.

Sursa:railwayinsider.eu

Read more »

luni, 14 noiembrie 2011

Particularii preiau 13 linii ferate publice - Știri !--if()--- !--endif-- - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Particularii preiau 13 linii ferate publice - Știri !--if()--- !--endif-- - Catalog de articole - Legislatie feroviara

PARTICULARII PREIAU 13 LINII FERATE PUBLICE




La sfârşitul săptămânii trecute, Bursa Română de Mărfuri a găzduit trei licitaţii prin care CFR SA, administratorul public al infrastructurii feroviare, a scos la închiriere mai multe linii de cale ferată. De pe urma acestor proceduri, CFR are numai de câştigat, pentru că sumele cu care au fost adjudecate liniile sunt sensibil mai mari decât cele anunţate la pornirea licitaţiilor, dar şi pentru că nu-şi va mai bate capul cu administrarea celor 318,5 kilometri de cale ferată pe care le cedează, pentru patru ani, partenerilor privaţi.

Ei se vor ocupa atât de întreţinerea şi (mai ales) de paza infrastructurii, cât şi de salariaţii pe care sunt obligaţi, prin contractul de închiriere, să-i angajeze.Aşadar, pentru CFR SA închirierea liniilor este o bună afacere. De partea cealaltă, însă, particularii sunt ceva mai prudenţi şi spun că depinde de foarte mulţi factori pentru a vedea dacă vor ieşi pe plus sau nu.

„Principalul avantaj este că, pe aceste linii, noi suntem cei care vor încasa taxa de utilizare a infrastructurii, iar transportatori sunt încă destui. Dezavantajele vin din concurenţa dură pe care o fac transportatorii rutieri pe acele rute", ne-au declarat, în pauzele dintre şedinţele de licitaţie, reprezentanţii companiilor feroviare private.

Până la urmă, de ce este avantajos pentru un particular să administreze şi liniile ferate, nu doar locomotivele şi vagoanele proprii? „În primul rând, o infrastructură degradată este riscantă şi poate dăuna materialului rulant. Dacă ştim că o întreţinem noi, e cu totul altceva. În al doilea rând, scad riscurile de a întârzia distribuţia mărfurilor la clienţi sau de a înregistra întârzieri la călători, şi asta contează mult în relaţiile noastre de afaceri", au explicat transportatorii.

Cine sunt câştigătorii

Grupa III de linii ferate (regiunea Timiş), care cuprinde secţiile neinteroperabile Simeria - Pestiş, Simeria - Hunedoara, Jebel-Liebling, Timişoara Est - Radna, Cărpiniş - Ionel şi Lupeni - Livezeni, a fost adjudecată de RCCF Trans. Operatorul va plăti drept chirie în total 561.000 de lei pe an pentru cei 147,2 kilometri. Grupa IV (regiunea Cluj) cuprinde secţiile Oradea Vest - Cheresig, Câmpia Turzii - Turda şi Baia Mare - Baia Mare Nord. A fost adjudecată de Viaterra Spedition, care s-a angajat să plătească o chirie de 89.000 de lei pentru cei 32,2 kilometri.

Grupa VII (reginea Galaţi) cuprinde secţiile Făurei - Tecuci, Mărăşeşti - Panciu, Buzău - Berca şi Comăneşti - Moineşti şi a fost adjudecată de Grup Feroviar Român. Acesta va plăti o chirie de 135.000 de lei pentru cei 139,4 kilometri. Durata de valabilitate a contractului de închiriere este de patru ani, iar criteriul de selecţie a celei mai bune oferte a fost chiria cea mai mare şi preluarea în cel mai scurt timp de la adjudecare.

CFR SA are posibilitatea să ofere în regim de închiriere, prin licitaţii publice organizate la Bursa Română de Mărfuri, secţiile de circulaţie aparţinând infrastructurii feroviare neinteroperabile către operatori economici, conform prevederilor HG 643/2011. Licitaţiile vor avea loc lunar, ne-au spus reprezentanţii Bursei.

Sistem mai simplu de conducere a marfarelor

Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, a aprobat un ordin privind conducerea şi deservirea trenurilor directe de marfă în sistem simplificat. În consecinţă, aplicarea cu caracter experimental a conducerii trenurilor directe de marfă în sistem simplificat se poate încheia, urmând ca această activitate să se desfăşare în continuare cu caracter permanent, pe baza prevederilor noului ordin, anunţă, într-un comunicat, Ministerul Transporturilor.

Sursa:.adevarul.ro

Read more »

duminică, 13 noiembrie 2011

Noile reguli pentru conducerea și deservirea trenurilor directe de marfă - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Noile reguli pentru conducerea și deservirea trenurilor directe de marfă - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

NOILE REGULI PENTRU CONDUCEREA ȘI DESERVIREA TRENURILOR DIRECTE DE MARFĂ




Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, a aprobat ordinul privind conducerea şi deservirea trenurilor directe de marfă în sistem simplificat. În consecință, aplicarea cu caracter experimental a conducerii trenurilor directe de marfă în sistem simplificat se poate încheia, urmând ca această activitate să se desfășoare în continuare cu caracter permanent pe baza prevederilor noului ordin al ministrului transporturilor și infrastructurii.
Ordinul nominalizează cerinţele tehnice, organizatorice şi de personal cu caracter nediscriminatoriu pentru toţi operatorii de transport feroviar de marfă care pun în circulaţie trenuri directe de marfă în sistem simplificat, fără a se utiliza în deservirea trenului mecanic ajutor de locomotivă. Fiecare operator de transport feroviar de marfă va întocmi proceduri proprii prin care stabileşte, în funcţie de caracteristicile secţiilor de circulaţie şi necesitatea de menţinere pe loc a trenului cu frâne de mână, numărul şi funcţia agenţilor care deservesc trenul şi în staţionare, alte condiţii proprii de natură comercială, având în vedere şi cazurile speciale prevăzute în reglementările specifice în vigoare.
Aceste proceduri fac parte din propriul sistem de management al siguranţei, stabilit de către operatorul de transport feroviar în conformitate cu prevederile Legii nr.55/2006 privind siguranţa feroviară, cu modificările şi completările ulterioare. Ca şi condiţii suplimentare faţă de reglementările specifice în vigoare pentru remorcarea trenurilor directe de marfă în sistem simplificat, au fost adăugate condiţii de natură tehnică: infrastructura feroviară aferentă secţiilor de circulaţie, precum şi locomotivele active din tren, care asigură tracţiunea trenului, trebuie să fie dotate cu un sistem de protecţie automată a trenului, în stare de funcţiune; şi de natură organizatorică şi de personal: procedurile proprii ca opririle neprevăzute în linie curentă, accidentele feroviare sau pierderea capacităţii de conducere a trenului de către mecanicul de locomotivă, trebuie să fie certificate de Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română – ASFR, iar personalul operatorului de transport feroviar care conduce şi deserveşte trenul să fie instruit şi verificat asupra cunoaşterii acestora.
Părţile responsabile de îndeplinirea prevederilor prezentului ordin sunt Autoritatea de Siguranţă Feroviară Română – ASFR, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA, gestionarii de infrastructură feroviară neinteroperabilă şi operatorii de transport feroviar de marfă.

Sursa:railwayinsider.eu

Read more »

sâmbătă, 12 noiembrie 2011

Din 7 regiuni, doar pentru 3 s-au depus oferte de închiriere a liniilor - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Din 7 regiuni, doar pentru 3 s-au depus oferte de închiriere a liniilor - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Din 7 regiuni, doar pentru 3 s-au depus oferte de închiriere a liniilor
În urma licitației organizate de CFR SA, privind închirierea a 1.600 km de cale ferată, din infrastructura feroviară neinteroperabilă, trei companii au depus oferte, însă pentru închirierea liniilor în trei regiuni, pentru restul patru zone neexistând oferte depuse.
Astfel:
1. pentru regiunea Galaţi (liniile Făurei – Tecuci, Mărăşeşti – Panciu, Buzău – Berca; Comăneşti – Moineşti) a depus ofertă Grup Feroviar Român,
2. pentru zona Cluj (Oradea Vest – Cheresig, Câmpia Turzii – Turda; Baia Mare – Baia Mare Nord) a depus oferta ViaTerra Spedition,
3. pentru zona Timişoara (Simeria – Pestiş; Simeria – Hunedoara; Jebel – Liebling; Timişoara Est – Radna; Cărpinis – Ionel; Lupeni – Lupeni Tehnic – Livezeni) , RCCF Trans şi-a depus oferta.
În prezent ofertele sunt analizate pentru atribuirea contractelor, durata contractelor fiind de patru ani.
Pentru liniile din regiunile Bucureşti, Craiova, Braşov şi Iaşi nicio companie nu a depus oferte.
Menţionăm că pe 22 iunie 2011, Guvernul României a aprobat Hotărârile de Guvern pentru aprobarea condiţiilor de închiriere de către CFR S.A. a unor părţi din infrastructura feroviară neinteroperabilă şi pentru aprobarea închiderii unor părţi din infrastructura feroviară proprietate publică a statului, ca urmare a acordului încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.
În data de 31 martie 2011, Asociaţia Industriei Feroviare din România-AIF, a transmis o Scrisoare Deschisă adresată Ministrului Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu, prin care şi-a exprimat punctele de vedere privind închiderea liniilor de pe reţeaua feroviară, lucru ce afectează în mod flagrant mobilitatea persoanelor şi mărfurilor pe teritoriul României.

Sursa:railwayinsider.eu

Read more »

vineri, 11 noiembrie 2011

Ce a găsit Emil Boc în ograda lui Anca Boagiu? - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Ce a găsit Emil Boc în ograda lui Anca Boagiu? - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Dacă - este evident - că nu pricepe logica multora dintre legile care le adoptă zi de zi şi că acestea sunt făcute de pamplezir şi de hatârul UE, ne-am aştepta măcar ca membrii Guvernului să respecte aceste legi, chiar strângând din dinţi, atunci când ele nu convin.

Intr-o înţelepciune tipic românească, obişnuită să chestioneze nechestionabilul şi ghidată de principiul "legea încălcată e ca şi respectată dacă nu e depistată" conducerea ministerului care ar trebui să ne ajute să ne deplasăm de aici dincolo probabil s-a gândit: "Şi ce dacă ditamai compania de cale ferată n-are cenzori cum cere legea aia a societăţilor comerciale? La ce îi trebuie unui manager asigurări profesionale, atât timp cât oalele sparte i le plătesc eu din bugetul public? Ce dacă mai dau şi eu pentru partid câte o sinecură şi fac 13 membri în consiliul de administraţie, în loc de 7?".
Numai o astfel de gândire poate explica inacţiunea ministrului Transporturilor, Anca Boagiu, faţă de neregulile găsite de către Corpul de control al primului-ministru, Emil Boc, la CFR SA.
Raportul arată că:
1. CFR avea în primăvară, când s-a făcut controlul, nu mai puţin de 13 administratori, adică aproape dublul numărului de 7 administratori, permis de legea societăţilor comerciale.
2. Membrii Consiliulii de administraţie nu au asigurări de răspundere profesională, cerute prin aceeaşi lege.
3. Nici unul dintre directorii generali de după 2008 nu a avut contract de mandat, fiind încălcate dispoziţiile OUG 79/2008.
4. Nu în ultimul rând, din noiembrie 2010, adică de un an, la CFR SA, firmă în atenţia specialiştilor în tunuri, nu mai există picior de cenzor, deşi statutul companiei de stat spune că aceasta trebuie să aibă 10 cenzori.
Concluziile menţionate de noi nu sunt cele mai grave, ci sunt doar cele care figurează pe două, din cele 59 de pagini ale raportului.
Cu un astfel de management profesionist nu e de mirare dacă, cât de curând, Guvernul va recunoaşte public ce prost administrator este el şi că CFR trebuie privatizat, chiar şi pe nimic.
Intotdeauna în România se va găsi cineva care să cumpere pe mărunţis activele publice. Bănuţii încasaţi, puţini cât sunt, ajung prin mecanismul contractelor oneroase în buzunarele băieţilor deştepţi din zona asfaltului, construcţiilor, energiei, medicamentelor, etc, iar investitorii în active feroviare le vor face profitabile chiar de a doua zi, inclusiv vânzându-le la fier vechi dacă interesul le-o cere. Toată lumea, cu FMI în frunte, va fi fericită că în România se face reformă. Pupat Piaţa Independenţei!

Sursa:.romanialibera.ro

Read more »

luni, 7 noiembrie 2011

Trenurile cu doi călători, trase definitiv în depou - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Trenurile cu doi călători, trase definitiv în depou - Știri - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Trenurile cu doi călători, trase definitiv în depou



Opt călători în fiecare tren care face legătura între Mărăşeşti şi Panciu şi doi între Jebel şi Liebling, în Banat. CFR Călători va închide rutele fără muşterii sau pe care se merge "cu naşul".
Opt călători în fiecare tren care face legătura între Mărăşeşti şi Panciu şi doi între Jebel şi Liebling, în Banat. CFR Călători va închide rutele fără muşterii sau pe care se merge "cu naşul".
Din cauză că pasagerii ar încăpea, în unele cazuri, într-un Logan MCV, iar alteori chiar şi într-un Smart, mai multe linii ferate din toată ţara sunt în pericol de a rămâne fără trenuri de călători. Sunt însă în pericol de a fi anulate şi garniturile care zi de zi sunt înţesate de navetişti, dar mai nimeni nu plăteşte bilet, călătorind "cu naşul" sau făcând, pur şi simplu, blatul.
Presată de Fondul Monetar Internaţional, conducerea CFR Călători a început o monitorizare a secţiilor de circulaţie pe care se înregistrează cele mai mari costuri pe pasager/ kilometru.
În urma unei analize amănunţite, în mai multe gări nu se va mai auzi, începând cu 11 decembrie (când intră în vigoare noul Mers al Trenurilor), glasul roţilor de tren. Sau, operatorii privaţi pot închiria respectivele secţii de circulaţie feroviară.

Fără tren la Panciu

Trei secţii par să aibă soarta pecetluită. Între Floreni şi Dornişoara, în judeţul Suceava, circulă zilnic două perechi de garnituri cu rang de personal (Regio, după viitoarea denumire), care străbat distanţa de 22 km în aproape o oră. Nu este de mirare că în fiecare tren sunt, în medie, zece călători, potrivit datelor puse la dispoziţia Capital de directorul de exploatare al CFR Călători, Valentin Dorobanţu.
Mai puţini, opt la număr, sunt pe ruta Mărăşeşti – Panciu. Aici, circulă zilnic un tren dus şi unul întors. Viteza de deplasare este de 18 km în 25 de minute.
Recordul negativ aparţine însă unei linii ferate din Banat, între Jebel şi Liebling. Cei 10 km sunt parcurşi în jumătate de oră de singura pereche de trenuri care circulă zilnic.
Potrivit analizei CFR Călători, în fiecare tren sunt, în medie, doi călători, care ar încăpea bine-mersi şi într-un automobil Smart de două locuri. S-ar putea renunţa la traficul feroviar şi în alte secţii fără muşterii: Grădiştea – Giurgiu (până la refacerea podului prăbuşit la inundaţiile din 2005 şi întregirea circulaţiei până la Bucureşti Progresu) sau Oraviţa – Iam.
"Sunt anumite secţii pe care, chiar dacă toţi sătenii din haltele de pe parcurs ar lua trenul, tot nu s-ar acoperi costurile", explică directorul general al CFR Călători, Dorin Maer.

EVAZIUNE

Doar două abonamente pe Bucureşti - Olteniţa
Unele secţii pe care circulă trenuri personale au fost luate în colimator, nu pentru că n-ar avea muşterii (dimpotrivă), ci pentru că mai nimeni nu plăteşte bilet. Este vorba de deja celebra rută Bucureşti – Olteniţa, unde, deşi trenurile sunt înţesate de navetişti, s-a descoperit că au fost cumpărate doar două abonamente, după cum spune Mihai Sârbulescu, revizor general pentru siguranţa circulaţiei şi control din cadrul CFR Călători.
Alte rute de navetişti sunt catalogate de societatea feroviară de stat ca având un risc ridicat de evaziune (la trenurile personale). Una dintre aceste rute este Roşiori – Alexandria.
Totodată, rute unde se face evaziune şi puţini sunt aceia care îşi cumpără bilet la fiecare călătorie sunt: Bucureşti Obor – Feteşti, Iaşi – Târgu Frumos, Cluj Napoca – Dej. Alte rute preferate de blatişti sunt Timişoara – Caransebeş şi Arad – Simeria.
Vinerea, ziua preferată a blatiştilor
La o recentă acţiune de control, derulată de inspectorii într-un tren personal de Feteşti au fost descoperiţi nu mai puţin de 230 de călători fără bilet, în plus faţă de cei 850 de plătitori. Evazioniştii reprezentau astfel nu mai puţin de 20 de procente din numărul total de călători din personalul de Feteşti. Controlul a avut loc într-o vineri, zi a săptămânii în care se deplasează cei mai mulţi blatişti pe reţeaua de cale ferată, după cum au constatat cei din conducerea CFR Călători.
Şi aplecarea spre cele sfinte îşi pune amprenta asupra călătorilor, care consideră că harul divin îi va scuti de plata biletului. Cel puţin aşa se poate deduce din constatarea organelor de control ale CFR Călători, care au descoperit foarte mulţi blatişti în garniturile care se îndreptau spre Iaşi în preajma sărbătorii Sfintei Parascheva.
Sunt însă şi rute care "duduie" la CFR Călători. Cea mai circulată rută este Bucureşti – Ploieşti, unde în fiecare tren sunt în medie 400 de călători. Alte rute extrem de eficiente pentru Căile Ferate Române sunt Timişoara – Arad (350 de călători/tren) şi Bucureşti – Craiova (300), care vin imediat după ruta Bucureşti- Ploieşti, din punct de vedere al veniturilor care sunt încasate.

Sursa:evz.ro

Read more »