marți, 31 ianuarie 2012

La mall în Gara de Nord

La mall în Gara de Nord - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Cum ar fi să mergi la Gara de Nord ca la un mall în subteran? Ideea, susținută și de alți miniștri ai transporturilor, este mai veche, dar pare să prindă contur abia anul acesta.
Ceva concret, care să iasă din birouri, încă nu. Sunt tot felul de negocieri, proceduri, discuții legate de ceea ce își dorește România și ce poate să ofere Belgia, pe ce linii să se meargă, dacă România chiar își permite un asemenea proiect», spun reprezentanții Ministerului Transporturilor despre proiectul româno-belgian care va schimba fața Gării de Nord din București.

Primul pas a fost deja făcut: în toamna anului trecut, ministrul român al transporturilor, Anca Boagiu, și omolo­gul său din Belgia, Etienne Schouppe, au semnat un memorandum prin care cele două ministere vor coopera pentru modernizarea, reabilitarea și extinderea infrastructurii de transport din zona Capitalei, incluzând și complexul Gara de Nord, cel mai important nod feroviar al ţării. „Memorandumul asigură premisele și cadrul juridic al unui parteneriat româno-belgian care va veni în sprijinul dezvoltării unui proiect viabil prin care Bucureștiul să beneficieze de o gară la standarde europene“, spunea atunci Anca Boagiu.

Transformarea în gară de tranzit

Planul luat în calcul de autorități prevede, în afară de trecerea Gării de Nord în subteran, și construirea unor tuneluri care să facă legătura cu celelalte două gări: Progresul și Obor. „Gara de Nord se va transforma dintr-o gară înfundată într-una de tranzit. Cu siguranță, vom avea un nivel suprateran și două subterane: o linie pentru tren suburban și una pentru metrou. Probabil că modelul pe care îl vor avea în vedere belgienii va fi gara din Luxembourg“, încearcă Ștefan Roșeanu, senior partner Club Feroviar, să contureze ideea. În paralel, oficialii din Ministerul Transporturilor au în plan și modernizarea a 21 de gări din orașele mari, investițiile totale urmând să ajungă la aproximativ 227 milioane de euro. Până acum au fost deja scoase la licitație o parte dintre acestea, una dintre cele mai scumpe modernizări fiind pentru gara din Pitești, o valoare estimată la 14,2 milioane de euro. Fondurile pentru modernizarea celor 21 de staţii de cale ferată vor proveni atât de la bugetul de stat, cât şi din bani europeni.
Cel puțin șapte ani și un miliard de euro

Revenind la Gara de Nord, mai concret, cum va putea fi materializat acest proiect? Sigur că va fi nevoie de mult timp, poate chiar mai mult decât estimează analiștii din această piață. Așadar, dacă proiectul nu va fi întrerupt așa cum se întâmplă de multe ori când se schimbă „șefia“ Ministerului Transporturilor, atunci anul acesta vor fi finalizate studiile de fezabilitate și, în cazul în care se va merge pe parteneriat public-privat (PPP) și nu pe unul de tip public-public, atunci cu siguranță că va fi definit caietul de sarcini. „Toate fazele de pregătire ale proiectului, de la studiul de fezabilitate până la evaluarea costurilor și ofertarea ar putea să dureze, într-o variantă optimistă, cel puțin un an și jumătate-doi ani. După care va urma construcția propriu-zisă, care ar putea să dureze, de asemenea, cel puțin cinci ani, pentru că în subteran se lucrează greu“, detaliază Roșeanu. Bineînțeles, construcția poate să înceapă imediat după finalizarea punctelor care țin de birocrație doar dacă nu apar divergențe de opinie între Guvern și Primărie.

Nici costurile nu vor fi prea mici. Roșeanu crede că un astfel de proiect va ajunge la un miliard de euro, din care reconstrucția gării la suprafață și în subteran va fi de 300-400 milioane de euro, așa cum au fost toate bugetele pentru gări similare în Occident. Mai mult, vor exista și spații comerciale, ca într-un adevărat mall. Evident că va fi păstrată partea de gară istorică – o parte din Gara de Nord este momument istoric – la suprafață. Restul până la un miliard de euro va însemna proiectul cu tunelurile care vor lega Gara de Nord de celelalte gări. Contextualizând, prin memorandumul semnat cu Belgia, țara noastră va obține atât expertiză belgiană, cât și posibilitatea de a atrage fonduri europene pentru acest proiect, inclus în planul de dezvoltare al Capitalei în următorii 25 de ani.

Memorandumul asigură premisele unui parte­neriat care va veni în sprijinul dezvoltării unui proiect viabil.
Anca Boagiu, ministrul transporturilor

Sursa

Read more »

luni, 30 ianuarie 2012

Adresa catre FMI

Adresa catre FMI - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara


Adresa FMI -

Read more »

Mihai Necolaiciuc, liber ...

Mihai Necolaiciuc, liber ... - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara


Mihai Necolaiciuc a părăsit arestul. Fostul director CFR va fi judecat în libertate

Fostul director general CFR, Mihai Necolaiciuc, a părăsit arestul, joi seara, informează Mediafax. El a spus că primul lucru pe care îl va face în libertate este să-şi vadă familia şi a adăugat că va continua să se apere, aşa cum a făcut-o până acum.
Fostul director general al Companiei Naţionale a Căilor Ferate Române, Mihai Necolaiciuc, - adus în România în 20 aprilie 2011 din SUA, pentru a fi judecat pentru prejudicierea companiei cu 70 de milioane de euro - a părăsit joi închisoarea, după revocarea celor patru mandate de arestare emise pe numele său.

La cererea procurorilor anticorupţie, în cursul anului 2009, Judecătoria sectorului 1 Bucureşti a emis mandate de arestare preventivă şi de urmărire internaţională pe numele inculpatului Necolaiciuc Mihai. În data de 22 iunie 2009, Necolaiciuc Mihai a fost arestat de autorităţile judiciare din SUA şi, după derularea procedurilor de extrădare, la data de 1 martie 2011, s-a dispus extrădarea acestuia în România.

Tribunalul Bucureşti a admis, joi, recursul lui Necolaiciuc, care reclamase decizia Judecătoriei scetorului 1 prin care i-a fost prelungit mandatul de arestare.

Decizia tribunalului este definitivă.

Întrucât şi celelalte trei mandate de arestare au fost revocate în timp, fostul director general al CN CFR, Mihai Necolaiciuc, va fi judecat, în continuare, în stare de libertate, pentru prejudicierea companiei feroviare cu 70 de milioane de euro.

Într-una din deciziile de revocare a mandatului de arestare, instanţa a impus în cazul lui Necolaiciuc interdicţia de a nu părăsi localitatea de domiciliu.

Necolaiciuc este căsătorit şi are doi copii.

Sursa

Read more »

vineri, 27 ianuarie 2012

Eliberare carti de calatorie in interesul serviciului.

Eliberare carti de calatorie in interesul serviciului. - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara


Eliberare-carti-de-calatorie-in-interesul-serviciului -

Read more »

luni, 23 ianuarie 2012

Trenurile de persoane de pe ruta Ploieşti – Slănic şi Ploieşti – Măneciu ar putea fi reintroduse în circuitul CFR Călători

Trenurile de persoane de pe ruta Ploieşti – Slănic şi Ploieşti – Măneciu ar putea fi reintroduse în circuitul CFR Călători - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Trenurile de persoane de pe ruta Ploieşti – Slănic şi Ploieşti – Măneciu ar putea fi reintroduse în circuitul CFR Călători. La finalul săptămânii, în urma articolelor publicate de Telegraful de Prahova despre anularea acestora şi urmarea măsurii asupra Gării de Nord Ploieşti, consilierii judeţeni PSD au propus, pentru ordinea de zi a şedinţei CJ de luna aceasta, un proiect de parteneriat cu CFR Călători, pentru subvenţionarea transportului de călători pe aceste rute, de la bugetul judeţean.



În urmă cu o săptămână, CFR Călătoria a anunţat că anulează trenurile de persoane de pe rutele Ploieşti – Măneciu şi Ploieşti – Slănic, aruncând într-un con de umbră şi renumita Gară de Nord din Ploieşti. Motivarea deciziei a fost simpl㪠rutele nu mai sunt rentabile.Prima rută desfiinţată a fost dinspre Ploieşti spre Măneciu, pe unde trenurile nu mai circulă de mai bine de o săptămână, pentru că decizia anulării curselor a devenit valabilă pe 14 ianuarie. La fel s-a întâmplat şi pe traseul Ploieşti – Târgovişte. De vineri, 20 ianuarie, nu mai circulă nici trenurile de persoane pe ruta Ploieşti – Slănic.Vestea anulării trenurilor care făceau legătura între Ploieşti, prin Gara de Nord, şi Măneciu, respectiv Vălenii de Munte a atras atenţia parlamentarilor din aceste colegii. Deputatul PDL Mihai Apostolache a trimis, la începutul săptămânii trecute, o scrisoare Ministrului Transportului, Anca Boagiu, pe acestă temă. „Am fost la Ministerul Transporturilor, unde am depus o scrisoare prin care am solicitat o revenire asupra deciziei de a desfiinţa trenurile de persoane care circulă pe ruta Ploieşti – Măneciu. Sunt împotriva acesteia din două considerente. În primul rând, pe acest tronson lucrează cel puţin 100 de persoane din zonă care, odată desfiinţate trenurile, vor disponibilizate. Acest lucru înseamnă că cel puţin 100 de familii vor rămâne fără venit. În al doilea rând, trebuie să avem în vedere că orice tronson de cale ferată neutilizat sau prea puţin utilizat devine ţinta hoţilor de fier vechi şi, în scurt timp, aceştia vor distruge întreaga infrastructură feroviară de aici”, ne declara, săptămâna trecută, Mihai Apostolache, deputat PDL pe Colegiul Vălenii de Munte. Acelaşi pas l-a făcut şi Marian Săniuţă, deputat pe Colegiul 4 Valea Slănicului. „Am adresat deja Ministrului Transporturilor o interpelare vizând trenul spre Slănic şi aştept un răspuns în acest sens. Mi-ar plăcea să cred că această decizie, dincolo de interesele financiare, nu este dictată de interese politice care ţin de neapartenenţa parlamentarilor aleşi pe această zonă la PDL”, susţinea, la acel moment, deputatul independent Marian Săniuţă.Exemplul celor doi deputaţi a fost urmat şi de senatorul PSD pe colegiul Valea Slănicului care, la aflarea veştii desfiinţării trenurilor, a trimis o adresă ministrului Transporturilor. „(...)în calitate de senator ales pe Colegiul Valea Slănicului, am făcut nenumărate demersuri pentru repararea podului situat la km 30-370, de pe ruta Buda-Slănic. Drept urmare, legătura feroviară dintre Ploieşti şi Slănic a fost reluată în luna iunie 2011, după aproape patru ani de întrerupere, de prejudicii pentru cetăţeni şi numeroase alte neajunsuri! Mai mult decât atât, în vara anului trecut, reprezentanţii Companiei Naţionale de Căi Ferate “CFR" SA precizau că valoarea lucrărilor executate la podul feroviar situat la km 30-370 a fost de 2,36 milioane de lei fără TVA, sumă asigurată din fondurile proprii ale companiei.(...) Sume importante care par a fi folosite doar de dragul de a fi folosite, ca apoi finalitatea să fie uitată sau contrazisă. (...) Această măsură (n.r. – de desfiinţare a trenurilor de călători) nu face altceva decât să se înscrie într-un lung şir de bâlbâieli din care prejudiciat iese unul singurŞ cetăţeanul”, susţine Iulian Bădescu în adresa trimisă ministrului Transporturilor, Anca Boagiu.În cele din urmă, consilierii judeţeni PSD au introdus pe ordinea de zi a şedinţei CJ, care va avea loc pe 30 ianuarie, un proiect de hotărâre privind crearea unui parteneriat între Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii, Consiliul Judeţean Prahova şi primăriile localităţilor afectate de această decizie, în vederea subvenţionării transportului feroviar pe traseele respective, astfel încât acesta să funcţionaze la parametri normali şi în perioada următoare. Astfel, navetiştii care circulau până mai ieri cu trenurile de călători pe rutele Ploieşti – Măneciu şi Ploieşti – Slănic vor putea apela din nou, în condiţii avantajoase, la acest mijloc de transport, în timp ce Gara de Nord, considerată una dintre simbolurile perioadei regaliste din Ploieşti, va fi salvată de la uitare.Reamintim că, în ultimii ani, CFR Călători a investit sume mari de bani în reabilitarea infrastructurii de căi ferate de pe Valea Teleajenului şi Valea Slănicului.

Sursa

Read more »

Circa 47 milioane pasageri au circulat cu trenul în primele 9 luni din 2011

Circa 47 milioane pasageri au circulat cu trenul în primele 9 luni din 2011 - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Circa 47 milioane pasageri au circulat cu trenul în primele 9 luni din 2011

Un număr de 46,985 milioane pasageri au optat pentru transportul feroviar în primele nouă luni din 2011, distanţa medie de transport fiind de 84 kilometri, conform statisticilor publicate pe site-ul Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii.


Din totalul pasagerilor, 46,820 milioane au avut o destinaţie naţională şi 165.000 internaţională.

De asemenea, în perioada menţionată, pe căile ferate au fost transportate 44,859 milioane tone mărfuri, din care 6,279 milioane tone au avut o destinaţie internaţională şi 216.000 tone au fost în tranzit.

Viteza medie comercială a trenurilor de pasageri a fost de 43 km/h, iar a celor de marfă de 28 km/h.

Read more »

duminică, 22 ianuarie 2012

Ce jocuri se fac pe piaţa subvenţiilor feroviare de călători

Ce jocuri se fac pe piaţa subvenţiilor feroviare de călători - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara

250 de milioane de lei sunt disputaţi de băieţii deştepţi ai căilor ferate. Ce jocuri se fac pe piaţa subvenţiilor feroviare de călători

Actualul sistem de subvenţionare a transportului feroviar de călători asigură profituri grase operatorilor privaţi care îşi plimbă trenurile goale noaptea, încasând ajutor public.
Actualul sistem de subvenţionare a transportului feroviar de călători este o afacere scumpă pentru stat, dar care asigură profituri consistente operatorilor privaţi, fără că aceştia să facă mari eforturi pentru atragerea clienţilor în vagoanele lor.

Contractul semnat de stat în 2008 cu cei cinci operatori feroviari de călători, de stat şi privaţi, prevede că acestora li se acoperă diferenţa dintre cheltuieli şi veniturile înregistrate, adăugându-se o marjă recunoscută a profitului de 3-5%. Contractul e valabil pe trei ani, iar în 2012 au început discuţiile pentru semnarea unuia nou. Anual se întocmesc acte adiţionale care stabilesc pe fiecare parcurs ce revine unui operator, numărul de trenuri în circulaţie, lungimea parcursului în tren şi kilometru, costurile şi veniturile totale, precum şi subvenţii cuvenite, calculate ca diferenţă. Actualele acte adiţionale nu obligă operatorul să efectueze cursele la anumite ore, ci îi lasă lui posibilitatea alegerii orelor.

De zece ori mai puţin rentabili ca CFR Călători

O analiză a costurilor unitare ale fiecărui operator, adică costurile totale raportate la parcursul total, arată că CFR Călători are costuri unitare duble faţă de operatorii privaţi. Eficienţa societăţii de stat e mai mică dar şi garniturile de tren folosite sunt mai grele. Dacă transportul unui tren pe lungimea de un kilometru a costat societatea de stat 42,34 lei, aceeaşi operaţiune a costat Regiotrans doar 22,35 lei. Costul maxim la privaţi e înregistrat de Transferoviar cu 24.9 lei pe tren/kilometru.

La partea de venituri unitare lucrurile se schimbă. Dacă pe un kilometru CFR Călători a înregistrat 21,26 lei venituri, Regiotrans a avut doar 2,56 lei. Niciun operator privat nu încasează mai mult, recordul fiind deţinut de Servtrans care susţine că ia doar 0,97 lei. Diferenţa dintre venituri şi cheltuielile unitare e importantă deoarece statul are obligaţia de a o acoperi. In final atât CFR Călători, cât şi operatorii privaţii încasează o subvenţie unitară în jurul a 20 de lei pe tren kilometru.

Greşeala sistemului

Eforturile financiare ale statului cu acordarea subvenţiei ar fi mult mai mici dacă veniturile unitare operatorilor privaţi s-ar apropia de cele ale CFR Călători. De unde însă discrepanţa raportului de zece la unu? Majoritatea operatorilor privaţi îşi operează trenurile de călători pe linii închiriate chiar de ei. Fiind şi operatori feroviari de marfă, ei asigură cu precădere onorarea acestor contracte de trransport, mai profitabile. Nefiind obligaţi să respecte anumite ore, ci doar să asigure numărul total zilnic de trenuri de călători, transportul pasagerilor e efectuat în ferestrele orare rămase libere. De regulă acestea sunt noaptea sau la ore prea puţin interesante pentru navetişti. Ca urmare trenurile circulă goale, veniturile operatorilor privaţi sunt mici, dar subvenţiile statului curg către ei. Spre exemplu, firma care operează relaţia Nerău-Timişoara are două din cele şase curse zilnice în crucea dimineţii, la orele 3.15 şi, respectiv, 4.38, iar vagoanele circulă aproape goale.

Işi plătesc singuri taxă, iar statul decontează

In plus deoarece spre deosebire de CFR Călători care plăteşte Taxa de Utilizare a Infrastructurii (TUI) unei alte companii, anume către CFR SA, Regiotrans varsă această taxă către ea însăşi. O bună parte din liniile pe care operează Regiotrans sunt în gestiunea RC-CF SRL, firmă care încasează TUI şi are acelaşi acţionar, persoană fizică. Deşi TUI reprezintă venit pentru o altă firmă din grup, statul îi recunoaşte lui Regiotrans cheltuiala cu TUI şi o subvenţionează.

Cât pierde statul?

Dacă ar impune operatorilor privaţi să obţină aceleaşi venituri unitare ca CFR Călători, statul ar economisi o subvenţie de aproape 20 de lei pe kilometru, ceea ce la cei 13,15 milioane tren/km parcurşi de operatorii privaţi s-ar traduce în economii de 250 milioane lei, respectiv un sfert din totalul subvenţiei totale dată de stat tuturor operatorilor feroviari. Părerile specialiştilor sunt împărţite. Unii consideră că ar fi ideal ca 20% din subvenţie să se dea în funcţie de numărul de pasageri transportaţi, alţii sunt împotrivă."Greşeala de faţă nu e că subvenţia nu ţine cont de numărul pasagerilor transportaţi. Dacă s-ar întâmpla aceasta ar fi distrus sistemul public de transport feroviar. Mulţi ar renunţa la cursele cu prea puţin călători şi ar fi o presiune pe CFR Călători din partea organelor financiare de control să scoată astfel de curse. Soluţia e cea care se foloseşte în orice ţară civilizată, anume nu numai cea a unui numărul de perechi de trenuri impuse zilnic, ci şi a unor intervale orare la care să circule acestea", spune Ştefan Roşeanu, secretar general al Asociaţiei Industriei Feroviare

Sursa

Read more »

sâmbătă, 21 ianuarie 2012

Petitie catre CFR Calatori SA

Petitie catre CFR Calatori SA - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Petitia domnului Costaghe Mihail,administratorul forumul  http://www.forumtrenuri.com

Read more »

miercuri, 18 ianuarie 2012

ŞANSE DE GREVĂ: Angajaţii CFR spun că rutele desfiinţate puteau fi salvate

ŞANSE DE GREVĂ: Angajaţii CFR spun că rutele desfiinţate puteau fi salvate - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

ŞANSE DE GREVĂ: Angajaţii CFR spun că rutele desfiinţate puteau fi salvate

23 de rute din toată ţara sunt închise în aceste zile de CFR, pentru reducerea cheltuielilor, trei dintre aceste trasee fiind din Prahova. Sindicaliştii spun că, înainte de a decide închiderea, compania avea datoria să încerce măcar salvarea acestor trasee.

CFR rupe Ploieştiul de Măneciu, Slănic şi Târgovişte

Sindicaliştii din CFR cred că Ministerul era dator, înainte de a decide închiderea, să încerce „resuscitarea" acestor trasee. „S-a pus problema de concedieri colective, am fost anunţaţi că 1.143 de angajaţi vor intra în preaviz începând cu 20 ianuarie, în urma acestor închideri de secţii, pe care noi le considerăm nişte decizii nejustificate. Oamenii au vrut să oprească lucrul încă de luni, le-am cerut să aştepte câteva zile, până discutăm la nivelul federaţiei sindicale şi apoi cu oficialii CFR. Nu au făcut niciun demers pentru rentabilizarea acestor rute. De exemplu, pe Bucureşti - Olteniţa, controalele au arătat că erau 200-400 de călători neplătitori de bilete. Normal era să fie luate măsurile ca aceşti oameni să plătească. Nişte trasee rentabile sunt lăsate pe mâna privaţilor", ne-a declarat Gabriel Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transporturi Feroviare.
„Oamenii au vrut să oprească lucrul încă de luni. Considerăm nejustificate închiderile acestor trasee şi cerem schimbarea directorilor care le-au propus", Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Mecanicilor de Locomotivă

„De la Depoul Ploieşti vor fi 11 disponibilizaţi. Am propus dintotdeauna eficientizarea transportului, mai cu seamă că Slănicul are un potenţial turistic puternic. Câteva soluţii ar fi introducerea de automotoare cu consum mic şi verificarea mai atentă a călătorilor neplătitori", ne-a spus şi Paul Manolescu, liderul sindicatului mecanicilor de locomotivă din Ploieşti.

Sursa

Uite ce soluţie au găsit indonezienii ca cetăţenii să nu mai circule fraudulos pe trenuri!



La noi cand vom gasi vreo solutie pentru calatorii fraudulosi ?

Read more »

luni, 16 ianuarie 2012

Dupa inchiderea circulatiei pe Targoviste si Maneciu vine si randul sectiei Slanic

Dupa inchiderea circualtiei pe Targoviste si Maneciu vine si randul sectiei Slanic - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Desi s-au cheltuit peste 2,3 milioane de lei pentru repararea podului de la Prajani, trenurile personale intre Ploiesti si Slanic, anulate la jumatate de an de la reluarea circulatiei !

O decizie luata, la sfarsitul anului trecut, la nivelul Ministerului Transporturilor si Infrastructurii si pentru care ministrul Anca Boagiu si-a dat acordul, printr-o nota interna, a produs nemultumire atat in randul navetistilor, cat si in randul personalului angajat al SNCFR, la auzul vestii ca trei sectii de circulatie a trenurilor de calatori din judetul Prahova au fost anulate. Deja, trenurile care faceau legatura Ploiesti-Maneciu si Ploiesti-Targoviste si retur au fost scoase din circulatie, incepand de sambata, 14 ianuarie, urmand ca, in scurt timp, si cele de pe ruta Ploiesti-Slanic si retur sa fie anulate.
In nota emisa de conducerea ministerului de resort, la data de 21 decembrie 2011, se arata ca "in vederea realizarii pentru anul 2012 a unui buget de venituri si cheltuieli echilibrat, prin eliminarea pierderilor operationale, majorarea veniturilor din exploatare si reducerea cheltuielilor Societatii Nationale de Transport Feroviar de Calatori «CFR Calatori» SA, precum si in vederea ducerii la indeplinire a angajamentelor in relatia cu Fondul Monetar International si CE", s-a pus in aplicare un plan care vizeaza "suspendarea" serviciilor de transport feroviar de calatori pe sectiile cu cel mai mare cost pe pasager. Si astfel, s-a intocmit o lista neagra de 23 de sectii feroviare la nivel de tara, dintre care trei sunt din Prahova, pe care nu va mai circula niciun tren de calatori, cel putin pana la sfarsitul acestui an. Interesant este ca decizia a fost tinuta "la secret" pana in urma cu cateva zile, iar anuntul minuscul afisat pe una dintre usile de acces ale Garii de Sud din Ploiesti a fost singura informare "oficiala" referitoare la scoaterea din circulatie a trenurilor de pe rutele Ploiesti-Targoviste si Ploiesti-Maneciu. Momentan, pentru ca, asa cum am mentionat, urmeaza si trenul spre Slanic, posibil din data de 20 ianuarie.
Cel putin in privinta acestei ultime sectii, decizia de reducere a cheltuielilor prin anularea trenurilor de calatori este aberanta, dupa ce, in iunie 2011, legatura feroviara dintre Ploiesti si Slanic a fost reluata dupa aproape patru ani de intrerupere. Mai mult decat atat, la vremea respectiva, reprezentantii Companiei Nationale de Cai Ferate “CFR" SA precizau ca valoarea lucrarilor executate la podul feroviar situat la km 30+370 (aproape de intrarea in orasul Slanic) a fost de 2,36 milioane de lei fara TVA, suma asigurata din fondurile proprii ale companiei. Lucrarile de reparatii, incepute in luna noiembrie 2010, au constat, printre altele, in realizarea si montarea unui nou tablier metalic si stabilizarea fundatiei la podul feroviar, acestea fiind finalizate la inceputul lunii iunie 2011.
Lucratorii din cadrul SNCFR se tem ca, odata cu inchiderea circulatiei pe cele trei rute din Prahova, vor urma disponibilizari de personal. Oamenii se tem sa vorbeasca, insa, de frica sa nu fie trecuti in fruntea listelor cu disponibilizatii, care s-ar intocmi, deja, la nivelul judetului. Mai mult, referitor la lipsa de profit pe care s-au bazat, pentru luarea deciziei, reprezentantii Ministerului Transporturilor, angajatii CFR spun ca nimeni nu ar fi avut interesul ca rutele anulate sa aiba venituri mari, avand in vedere modul in care au fost programate multe dintre aceste trenuri de calatori. "Ce sens a avut introducerea unui tren personal de la Ploiesti la Slanic, la ora 2.00 noaptea? Decat sa se demonstreze ca nu exista profit pe acest tronson si sa aiba justificarea de a mai da oameni afara!", ne-a declarat, sub acoperirea anonimatului, un angajat al CFR.
De mentionat ca Ministerul Transporturilor a luat decizia anularii celor 23 de sectii de transport feroviar la nivel national fara consultarea autoritatilor locale si fara a tine cont ca, in Mersul Trenurilor publicat, garniturile apar ca operationale.

de Violeta STOICA
Sursa

Read more »

Mersul Trenurilor CFR Calatori pentru mobil

Mersul Trenurilor CFR Calatori pentru mobil - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Mersul Trenurilor CFR Calatori pentru mobil

CFR Călători informează că, pentru a veni în sprijinul utilizatorilor de internet care folosesc dispozitive mobile, începând de astăzi, 16 ianuarie 2012, la adresa m.cfrcalatori.ro este disponibilă aplicaţia de vizualizare a informaţiilor legate de Mersul Trenurilor.

Prin această aplicaţie se pot obţine informaţii despre Mersul Trenurilor într-un format adecvat pentru aparate mobile, cu un transfer mai mic de date, ceea ce duce implicit la o accesare mai rapidă a Mersului Trenurilor CFR Călători.

Dacă utilizatorul doreşte să revină din această aplicaţie la site-ul www.cfrcalatori.ro, trebuie să utilizeze butonul “Desktop” poziţionat pe bara din josul paginii.

Sursa

Read more »

Guvernul şterge datoriile CFR SA la buget, de peste 1 mliard de euro

Guvernul şterge datoriile CFR SA la buget, de peste 1 mliard de euro - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Guvernul Sterge datoriile CFR SA la buget, de peste 1 mliard de euro

Datoriile CFR SA catre bugetul consolidat Si fondul de risc, însumând 4,5 miliarde lei (peste un miliard euro) la sfârSitul anului trecut, vor fi anulate de Guvern prin conversia în actiuni a creantelor, actiuni preluate de Ministerul Transporturilor ca unic actionar.
Stergerea datoriilor va fi efectuata prin derogare de la legislatia actuala care reglementeaza datoria publica, releva un proiect de ordonanta de urgenta.

Proiectul este semnat de conducerea Ministerului Transporturilor.

"Se aproba stingerea prin conversie în actiuni a creantelor principale Si a accesoriilor aferente, inclusiv accesoriile aferente celor stinse cu întârziere, cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurarilor sociale Si bugetelor fondurilor speciale, reprezentând impozite, taxe, contributii Si alte venituri bugetare, individualizate în titluri de creanta emise pâna la 31 decembrie 2011, datorate de catre Compania Nationala de Cai Ferate CFR SA (inclusiv filialele Interventii Feroviare Si Întretinere Mecanizata a Caii Ferate) la aceasta data Si nestinse pâna la data eliberarii documentului de atestare", se arata în document.
AceeaSi procedura va fi aplicata Si pentru datoriile la fondul de risc.
La 31 decembrie 2011, societatea prelimina datorii catre bugete, AVAS Si Fondul de risc de 4,5 miliarde lei, rezultate prin cumularea datoriilor CFR SA Si ale filialelor absorbite prin fuziune.
Pierderile Si datoriile CFR au crescut constant în ultimii ani, de la un miliard lei în 2007 la 1,6 miliarde lei în 2008, la 2,98 miliarde lei în 2009 Si la 4,48 miliarde lei în 2010.
La 31 decembrie 2010, CFR SA a înregistrat o pierdere cumulata pentru perioada 2001-2010 de 5,2 miliarde lei.
Proiectul de ordonanta mai prevede ca, începând cu 31 decembrie 2011, pentru obligatiile principale datorate de CFR SA Si care fac obiectul conversiei în actiuni nu se mai calculeaza Si nu se datoreaza obligatii accesorii.
"Administratorii companiei vor convoca adunarea generala extraordinara a actionarilor pentru a decide cu privire la majorarea capitalului social Si la emisiunea de actiuni, în scopul conversiei în actiuni a creantelor fiscale", se arata în document. Acordul adunarii reprezinta conditia pentru realizarea conversiei.
Actiunile emise de CFR SA ca urmare a conversiei datoriilor vor fi transferate Ministerului Transporturilor, în calitate de actionar unic al companiei.
Operatiunea este justificata de catre ministerul initiator prin necesitatea de a realiza "echilibrarea economico-fiananciara a societatii" Si achitarea arieratelor, pentru depaSirea dificultatilor generate de lipsa temporara a disponibilitatilor baneSti Si evitarea acumularii unor noi datorii.
În opinia ministerului, neadoptarea acestei masuri în regim de urgenta ar împiedica îndeplinirea obiectivelor stabilite cu Fondul Monetar International.
O operatiune similara de Stergere a datoriilor a fost aprobata de Guvern prin ordonanta de urgenta aprobata în ultima Sedinta din 2006, înainte de intrarea României în Uniunea Europeana, pentru 34 de societati comerciale, inclusiv CFR SA, dar Comisia Europeana nu a avizat actul normativ nici pâna în prezent.
În 2008, Ministerul Transporturilor a propus conversia în actiuni a datoriilor bugetare ale CFR SA catre Electrica, dar masura a fost respinsa atunci de Ministerul Economiei Si Finantelor, pe motiv ca operatorul de transport nu este inclus în lista companiilor care trebuie privatizate, ceea ce înseamna ca actiunile nu vor putea fi valorificate ulterior.
Nici pentru perioada imediata Guvernul nu are în vedere privatizarea CFR SA, ci restructurarea companiei.
În vara anului trecut, fara sa prezinte detalii, ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, declara ca restructurarea companiilor feroviare va fi însotita de un program de ajutor de stat, masuri care vor permite redresarea acestora, operatorii de profil având datorii care echivaleaza cu 1,5% din Produsul Intern Brut.
Un studiu realizat de Banca Mondiala în toamna anului trecut indica faptul ca un sfert din cele 760 companii de stat, inclusiv CFR SA, sunt neperformante, cu active neviabile Si intrate "de facto" în faliment.
Într-un document elaborat la finele anului trecut, Guvernul estimea ca masurile de restructurare a companiilor de stat monitorizate în acordul cu FMI vor permite reducerea arieratelor acestor societati cu 5-6 miliarde de lei, echivalentul a 1% din PIB.

Sursa

Read more »

sâmbătă, 14 ianuarie 2012

CFR plăteşte pensionari şi dă afară mii de angajaţi

CFR plăteşte pensionari şi dă afară mii de angajaţi - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

CFR plăteşte pensionari şi dă afară mii de angajaţi

Conducerea Ministerului Transporturilor pune bomboana pe coliva sistemului feroviar, concediind cel puţin 4.500 de salariaţi şi vânzându-şi sute de vagoane pe nimic. În acest timp, foştii lideri sindicali, în prezent „pensionari de lux”, Ion Molea şi Victor Dinu ocupă două posturi călduţe bine plătite de stat, respectiv de revizori centrali la CFR Călători şi Infrastructură.

Programul de reorganizare şi restructurare pregătit de conducerea CFR Călători prevede concedierea a peste 1.050 de salariaţi în perioada următoare. Totodată, vor pleca 50 de oameni de la Voiaj CFR şi 43 de angajaţi de la Gevaro. „Ca bonus, şeful CFR Călători, Ioan Maer, vrea ca angajaţii disponibilizaţi să beneficieze până la sfârşitul anului de autorizaţia de călătorie şi de permisele pentru membrii de familie. Pe de altă parte, începând cu luna februarie, CFR Călători nu va mai opera pe 23 de secţii care înregistrează cele mai mari costuri per pasager/km şi generează cele mai mici venituri şi care au posibilităţi minime de reabilitare. Printre cele 23 de secţii CF se numără Bucureşti – Olteniţa, Polieşti - Târgovişte sau Timişoara - Radna. O parte din aceste secţii au fost închiriate de operatorii privaţi”, ne-au spus sursele citate.

Vagoane mai ieftine ca un Logan

În perioada următoare, CFR Călători va vinde circa 250 de vagoane excedentare, retrase din circulaţie, vechi de peste 40 ani. „Structura tehnică a vagoanelor nu mai corespunde, iar reparaţia acestora impune cheltuieli majore. CFR Călători vrea să obţină aproximativ 1,7 milioane de euro din vânzarea vagoanelor. Preţul de vânzare a unui vagon ar putea fi de aproximativ 7.000 de euro. Dacă s-ar vinde la fier vechi, în contextul în care un kilogram de fier costă 1 leu, un vagon poate fi vândut cu circa 10.000 de euro”, ne-au declarat sursele citate.

Pensionarii trăiesc bine la CFR

Ministrul transporturilor, Anca Boagiu, pare a avea mâinile legate când e vorba de a scăpa de „baronii” sindicali din sistemul feroviar. Astfel, doi dintre cei mai importanţi lideri de sindicat din CFR, Ion Molea şi Victor Dinu, încasează şi pensii, şi salarii de la stat, fără ca cineva să se sesizeze. „Ion Molea şi Valentin Dinu ocupă două posturi călduţe bine plătite de stat. Molea este revizor central la CFR Călători, iar Valentin Dinu este revizor central la CFR Infrastructură. Listele cu ceferiştii concediaţi sunt aprobate de liderii de sindicat. Salariul unui revizor central este de aproximativ 4.000 de lei pe lună”, ne-au explicat sursele citate.

Sursa

Read more »

Proiect de Ordonanță a Guvernului pentru modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2000

Proiect de Ordonanță a Guvernului - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Printr-un proiect de Ordonanță a Guvernului, Ministerul Transporturilor se pregătește să pună in vigoare un proiect de orgonanta prin care pune jugul pe salariații feroviari si cei de la metrou prin instituirea unor amenzi usturatoare prin modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2000

GUVERNUL ROMÂNIEI

ORDONANŢA GUVERNULUI
privind modificarea şi completarea Ordonanţei Guvernului nr. 39/2000 pentru stabilirea şi
sancţionarea unor fapte contravenţionale în operaţiunile de transport feroviar şi cu metroul



În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată şi al art. 1 pct. II.3 din Legea nr.
284/2011 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe,

Guvernul României adoptă prezenta ordonanţă,

Art. I. - Ordonanţa Guvernului nr. 39 / 2000 pentru stabilirea şi sancţionarea unor fapte
contravenţionale în operaţiunile de transport feroviar şi cu metroul, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 200/2003, cu modificările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:
1. Articolul 2 va avea următorul cuprins:
"Art. 2. - Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât, potrivit
legii penale, să constituie infracţiuni, următoarele fapte ale persoanelor fizice şi juridice care, în
desfăşurarea activităţilor de transport feroviar, încalcă normele privind siguranţa circulaţiei,
securitatea transporturilor, calitatea produselor şi a serviciilor, precum si protecţia mediului:
1. neasigurarea în spaţiile afectate transportului feroviar public din staţiile de cale ferată si de
metrou a cerinţelor tehnice si de întreţinere impuse instalaţiilor de iluminat, încalzit, informare şi
avizare a publicului călător, ventilaţie, distribuţie a apei potabile şi evacuare a apelor uzate,
precum şi neîntreţinerea şi neasigurarea funcţionării grupurilor sanitare;
2. punerea în circulaţie a trenurilor de călători sau de metrou fară să fie asigurată în vagoane
funcţionarea instalaţiilor sanitare, de incălzire, iluminat, ventilaţie şi climatizare sau, după caz,
fară a fi salubrizate şi dotate cu materiale igienico-sanitare;
3.neîntocmirea fişei postului pentru personalul cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei şi /
sau neintroducerea în fişa postului a obligaţiilor şi responsabilităţilor prevăzute în reglementările
specifice pentru acest personal;
4. efectuarea serviciului de către personalul cu responsabilitaţi în siguranţa circulatiei fară
respectarea prevederilor din fişa postului cu privire la: organizarea şi conducerea circulaţiei
trenurilor, autorizarea si efectuarea manevrelor, inclusiv a mijloacelor de intervenţie, conducerea
vehiculelor feroviare motoare, manipularea instalaţiilor de control al circulaţiei sau a
echipamentelor de siguranţă, efectuarea programelor de control stabilite;
5. nerespectarea normelor admise la linii, schimbătoare de cale şi poduri, tuneluri, viaducte şi
podeţe; 6. nesemnalizarea trenurilor şi, respectiv, a zonelor unde se efectuează lucrari la liniile de cale
ferată şi instalaţiile feroviare;
7. neasigurarea contra fugirii a vehiculelor aflate în stationare pe liniile de cale ferată;
8. executarea de lucrari la linie pe calea ferată fără joante în perioada temperaturilor ridicate,
fără efectuarea verificarilor temperaturii din şina sau neoprirea acestora la temperatura maxima
admisă de lucru;
9. transportul mărfurilor în mijloace de transport, fără ca acestea să fie fixate şi asigurate;
10. conducerea trenurilor de către mecanicul de locomotivă şi automotor fără respectarea
înscrisurilor din livretele de mers, BAR şi ordinul de circulaţie ;
11. neînscrierea în ordinul de circulaţie a condiţiilor de circulaţie a trenului şi a executării
operaţiunilor de manevră;
12. neefectuarea probelor de frână conform reglementărilor specifice sau efectuarea acestora
de către personal neautorizat;
13. nerespectarea conditiilor înscrise în ordinul de circulaţie;
14. staţionarea mijloacelor de transport în care sunt încărcate mărfuri periculoase în alte locuri
decât cele stabilite prin planul tehnic de exploatare a staţiei;
15. nesupravegherea activitaţilor privind circulaţia trenurilor şi efectuarea manevrelor, precum
şi neîntocmirea dosarelor de investigare privind trenurile de călatori si marfă care au fost
îndrumate sau au circulat fară a respecta mersul de tren stabilit;
16. punerea la dispozitia clienţilor, pentru încărcarea mărfurilor, a unor mijloace de transport
care nu pot asigura integritatea si păstrarea calitaţii mărfurilor în timpul derulării contractului de
transport;
17. luarea în primire a vagoanelor cu lipsuri, defecţiuni şi degradări care nu sunt notificate;
18. solicitarea sau ieşirea cu întârziere a mijloacelor de intervenţie în cazul accidentelor sau
incidentelor în activitatea de transport feroviar şi cu metroul, înzapezirilor, precum si
nerespectarea programului de lucru stabilit;
19. neîntocmirea sau întocmirea fară respectarea reglementărilor legale în vigoare a dosarelor
de investigare a accidentelor si a incidentelor în activitatea de transport feroviar şi cu metroul;
20. neîncadrarea sau încadrarea eronată a accidentelor sau a incidentelor în activitatea de
transport feroviar şi cu metroul sau neefectuarea şi nerespectarea măsurilor şi termenelor
stabilite în dosarele de investigare;
21. efectuarea de către agenţii economici de activitaţi privind operaţiuni de manevră,
transpunere, transbordare sau intermediere a transporturilor feroviare prin case de expediţie, fără
a deţine licenţă;
22. neaplicarea măsurilor stabilite pentru remedierea deficienţelor constatate ca urmare a
controalelor sau inspecţiilor de stat efectuate de către personalul autorizat;
23. refuzul personalului de a da relaţii sau de a rămâne la dispoziţia comisiilor de investigare a
accidentelor sau a incidentelor în activitatea de transport feroviar şi cu metroul;
24. refuzul accesului organelor competente, potrivit legii, în incinta unităţilor agenţilor
economici care desfăşoară activităţi de transport feroviar;
25. desfiinţarea LFI fără respectarea legislaţiei în vigoare;
26. refuzul personalului agenţilor economici care desfăşoară activităţi de transport feroviar de
a prezenta organelor competente, potrivit legii, datele, informaţiile şi documentele solicitate sau
netransmiterea acestora;
27. neactualizarea planului tehnic de exploatare a staţiei de cale ferată;
28. efectuarea de activităti de transport feroviar în staţiile de cale ferată fară respectarea
prevederilor din planul tehnic de exploatare a staţiei; 29. neefectuarea reviziilor tehnice şi a reparaţiilor planificate la vehicule de cale ferată şi de
metrou la termenele prevazute în reglementările specifice în vigoare;
30. neefectuarea la termen a lucrărilor de revizie sau reparaţii a subsistemelor structurale ale
sistemului feroviar prevăzute în programele aprobate;
31. neefectuarea verificarii condiţiilor tehnice la vehicule sau la subsistemele structurale ale
sistemului feroviar, conform reglementărilor specifice în vigoare;
32. introducerea în compunerea trenurilor şi punerea în circulaţie a vehiculelor care nu
îndeplinesc condiţiile tehnice de funcţionare;
33. menţinerea în exploatare a vehiculelor şi a elementelor infrastructurii feroviare la care nu
s-au efectuat reviziile şi reparaţiile planificate la termenele scadente, precum şi a vehiculelor cu
durata normată de funcţionare depaşită;
34. neîndeplinirea condiţiilor tehnice de funcţionare a staţiilor de cale ferată şi de metrou;
35. instruirea profesională şi autorizarea personalului cu responsabilităţi în siguranţa circulaţiei
în centre neautorizate;
36. punerea în exploatare a elementelor infrastructurii feroviare, inclusiv a componentelor
instalaţiilor de semnalizare, de control al circulaţiei şi de alimentare cu energie electrică aferente
căii ferate, fără efectuarea recepţiei tehnice sau fără ca acestea să fie autorizate din punct de
vedere tehnic cu ocazia construirii, modernizării sau reparării acestora;
37. utilizarea de personal cu responsabilitaţi în siguranţa circulaţiei care nu este apt medical,
apt psihologic, calificat sau autorizat, după caz, pentru funcţia pe care o îndeplineşte sau
activitatea pe care o desfăşoara la întreţinerea, repararea şi exploatarea infrastructurii feroviare şi
a vehiculelor;
38. utilizarea în activităţile de calificare, formare profesională continuă, evaluarea
competenţelor profesionale şi autorizare, a personalului fără atestat;
39. utilizarea în cadrul desfăşurării activitaţilor de transport feroviar a vehiculelor care nu sunt
înmatriculate, inscriptionate sau autorizate, conform reglementărilor în vigoare;
40. permiterea accesului pe infrastructura feroviară publică a operatorilor de transport feroviar
care nu deţin, cumulativ, licenţă de transport şi certificat de siguranţă sau punerea în circulaţie a
vehiculelor neînmatriculate sau neprevăzute în anexa la certificatul de siguranţă ;
41. furnizarea de produse sau servicii fără respectarea reglementarilor specifice obligatorii
pentru furnizorii feroviari cu privire la autorizarea/certificarea de conformitate, omologarea,
agrementarea tehnică sau inspecţia tehnică ;
42. achiziţionarea sau utilizarea în activităţile de construcţie, modernizare, reparare, întreţinere
şi exploatare a vehiculelor şi a infrastructurii feroviare a produselor sau a serviciilor fără
respectarea reglementarilor specifice obligatorii cu privire la autorizarea/certificarea de
conformitate, omologarea, agrementarea tehnică sau inspecţia tehnică ;
43. utilizarea de laboratoare, standuri şi dispozitive speciale pentru încercarea şi verificarea
caracteristicilor determinante pentru siguranţa circulaţiei ale produselor feroviare, fără ca acestea
să fie autorizate, atestate sau recunoscute, după caz, de catre Autoritatea Feroviară Română -
AFER;
44. nerespectarea condiţiilor care au stat la baza eliberării licenţelor, autorizaţiilor,
certificatelor, atestatelor sau agrementelor emise de către Ministerul Transporturilor şi
Infrastructurii sau de către Autoritatea Feroviară Română - AFER;
45. executarea de lucrări neautorizate în zona de siguranţă şi de protecţie a căii ferate, fără
autorizaţie eliberată de către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii sau nerespectarea
condiţiilor impuse prin autorizaţie; 46. transportul mărfurilor periculoase fără a respecta condiţiile impuse de reglementările în
vigoare.

2. Articolul 3 va avea următorul cuprins:
”Art. 3. (1) - Contravenţiile prevăzute la art. 2, dacă sunt săvârşite de persoane fizice, se
sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 1.150 lei la 10.350 lei, faptele prevăzute la pct 1 - 17;
b) cu amendă de la 4.600 lei la 29.900 lei, faptele prevăzute la pct 18 - 24;
c) cu amendă de la 8.050 lei la 50.600 lei, faptele prevăzute la pct 25 - 46;
(2) - Contravenţiile prevăzute la art. 2, dacă sunt săvârşite de persoane juridice, se
sancţionează după cum urmează:
a) cu amendă de la 3.450 lei la 20.700 lei, faptele prevăzute la pct 1 - 17;
b) cu amendă de la 8.050 lei la 60.950 lei, faptele prevăzute la pct 18 - 24;
c) cu amendă de la 16.100 lei 100.000 lei, faptele prevăzute la pct 25 - 46;.

Art. II. - Prezenta ordonanţă intră în vigoare la 30 de zile de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I.


PRIM-MINISTRU
EMIL BOC










Read more »

joi, 12 ianuarie 2012

CFR a atribuit contracte de 17 mil euro pentru modernizarea staţiilor - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

CFR a atribuit contracte de 17 mil euro pentru modernizarea staţiilor - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

CFR a atribuit contracte de 17 mil euro pentru modernizarea staţiilor

CFR SA a atribuit contractele privind modernizarea a patru staţii de cale ferată, Botoşani, Vaslui, Piatra Neamţ şi Brăila. Proiectele constau în realizarea lucrărilor de construcţie de căi ferate, clădiri, lucrări de linii de comunicaţii şi electrice, de nivelare.
Valoarea totală finală a contractelor se ridică la 77,29 mil lei (17,84 mil euro)
Contractul privind modenizarea staţiei Vaslui a fost atribuit asocierii de companii Arcada Company-Leonhard Weiss RO- Isaft Litoral, contractul având o valoare de 21,11 mil lei (4,87 mil euro).
Pentru staţia Piatra Neamţ, au fost primite 14 oferte, contractul fiind câştigat de asocierea confer Group-Wiebe România-Radaria. Valoarea finală a contractului se ridică la 19,65 mil lei (4,53 mil euro).
Execuţia proiectului staţiei Brăila a fost câştigat de asocierea formată din companiile Arcada Company-Leonhard Weiss RO-Isaft Litoral. Contractul are o valoare de 31, 8 mil lei (7m34 mil euro).

Sursa







Read more »

marți, 10 ianuarie 2012

Curtea de Conturi: CFR SA a cheltuit ilegal 13,4 milioane euro dintr-un credit internaţional

Curtea de Conturi: CFR SA a cheltuit ilegal 13,4 milioane euro dintr-un credit internaţional - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR
Curtea de Conturi a constatat că CFR SA a cheltuit ilegal în 2010 suma de 13,4 milioane euro dintr-un credit internaţional şi va sesiza instituţiile de cercetare penală, întrucât există indicii că fapta "a fost săvârşită cu încălcarea legii penale".
Creditul a fost acordat companiei de Banca Japoneză pentru Cooperare Internaţională pentru modernizarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa.

Din totalul sumei cheltuite ilegal, 10,65 milioane euro au fost utilizaţi pentru achiziţia a 16 vehicule de întreţinere a căii ferate, care însă nu făceau obiectul acordului de împrumut, iar 2,81 milioane euro reprezintă plăţi necuvenite către constructori.
"Cu ocazia verificării s-a constatat existenţa unei fapte pentru care există indicii că a fost săvârşită cu încălcarea legii penale, respectiv schimbarea, fără respectarea prevederilor legale, a destinaţiei fondurilor provenite din finanţările rambursabile, prin utilizarea nelegală din împrumut a sumei totale 10,65 milioane euro. Cazul urmează a fi sesizat organelor de urmărire şi cercetare penală, urmându-se procedurile proprii Curţii de Conturi privind aceste fapte", se arată în raportul Curţii de Conturi.

Plăţile către contructori au fost realizate prin introducerea incorectă în devizele ofertă ale constructorilor, la articole generale, a unor cheltuieli destinate consultantului şi experţilor CFR.

Astfel, Curtea de Conturi concluzionează că utilizarea defectuoasă a 13,47 milioane euro a fost cauzată de managementul defectuos al companiei, dar şi de lipsa de personal a unităţii de implementare a proiectului.

Conducerea CFR SA a avut obiecţii cu privire la constatările identificate cu ocazia controlului, însă echipa de control nu a fost de acord cu observaţiile formulate.

Recomandările instituţiei de control vizează stabilirea sumei reprezentând cheltuieli de consultanţă plătite în mod nejustificat, recuperarea acesteia, precum şi asigurarea personalului la un nivel corespunzător a unităţii de implementare a proiectului.

Sursa







Read more »

duminică, 8 ianuarie 2012

Nereguli de peste 212 milioane lei sesizate de Curtea de Conturi în activitatea CFR SA - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Nereguli de peste 212 milioane lei sesizate de Curtea de Conturi în activitatea CFR SA - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

În urma unui control la CFR SA și la sucursalele companiei care are în administrare infastructura feroviară, Curtea de Conturi a concluzionat sec ”entitatea nu gestionează bunurile din domeniul public şi privat al statului pe baza principiilor economicităţii, eficienţei şi eficacităţii”. Neregulile descoperite se ridică la peste 212 milioane de lei.
Printre neregulile constate de Curtea de Conturi privind activitatea CFR SA în 2010 se numără: achiziționare de materiale inutile, erori contabile, efectuarea unor plăți ilegale etc. Potrivit raportului, ”valoarea estimativă a erorilor / abaterilor contabile constatate însumează 151.585.000 lei”. La acestă sumă se adaugă valoarea abaterilor legate de modul în care s-a facut gestiunea economico-financiară, care se ridică și ele la 60,2 milioane lei, din care 800.000 lei venituri suplimentare datorate companiei, 194.000 prejudicii şi 59,2 milioane lei alte abateri.
Exemple de nereguli:

- efectuarea de înregistrări contabile eronate şi denaturarea veniturilor şi
cheltuielilor, în sensul că sumele retrase din conturile entităţii în urma
popririi - pentru îndestularea creanţei pe care o avea la un operator
economic, au fost înregistrate în anul 2010 din contul ”Creditori diverşi ” în
contul ”Debitori diverşi„, nefiind recunoscute pe cheltuieli (SRCF Timiş);
- nerespectarea prevederilor legale în stabilirea şi plata obligaţiilor datorate sub
forma impozitului pe salarii sau venituri asimilate salariilor (SRCF Iaşi). Asupra
acestor aspecte a fost sesizată Garda Financiară. Valoarea estimativă a
acestei abateri este de 3.894 mii lei şi reprezintă venituri suplimentare datorate
bugetelor publice
- necalcularea şi neîncasarea penalităţilor şi daunelor-interese pentru
îndeplinirea necorespunzătoare a obligaţiilor contractuale, în cazul contractelor
pentru achiziţia de Studii de Fezabilitate necesare în realizarea lucrărilor de
implementare a cerinţelor SCHENGEN pentru controlul în punctele terestre de
trecere a frontierei cu ţările non-UE, prin nerespectarea prevederilor
contractuale;
- menţinerea unor stocuri de materiale şi echipamente fără mişcare, cu o
vechime cuprinsă între 1-7 ani, ca urmare a achiziţionării de materiale pentru
lucrări de investiţii nedemarate sau care nu au asigurată finanţarea,
- plăţi nelegale pentru asistenţă tehnică neefectuată la lucrarea ”Refacţie
totală linie CF Deta - Reghin, tronson Brâncoveneşti - Reghin şi linia II
directă din staţia CF Reghin (SRCF Braşov);
- plăţi nejustificate pentru materiale neutilizate la obiectivul ”Reparaţie pod
KM 99+396 linia CF Braşov - Podu Olt” (SRCF Braşov);
- plata nelegală a cotei de 4% profit pentru lucrări suplimentare efectuate la
lucrarea ”Reparaţie podeţ, km 18+103, Linia CF Adjud - Ciceu”, în condiţiile
în care în Nota de comandă suplimentară nu s-a aprobat cotă de profit
(SRCF Braşov);
- plăţi nelegale pentru lucrări neefectuate, cheltuieli indirecte şi cota de profit
aferentă acestora la obiectivele "Reparaţie pasaj trecere la nivel km. 12
+908, linia CF Apahida-Dej, între staţiile Jucu-Bonţida” şi "Reparaţie pasaj
trecere la nivel km. 8 +582, linia CF Apahida-Dej, între staţiile Jucu-Bonţida”
(SRCF Cluj).
- plăţi reprezentând despăgubiri pentru un teren aflat în domeniul public, fără
existenţa documentelor justificative prin care să se ateste realitatea
despăgubirilor acordate, prin nerespectarea prevederilor legale privind
regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie
1945-22 decembrie 1989 (SRCF Iaşi)
- neevaluarea şi neînregistrarea în evidenţa contabilă a terenurilor în suprafaţă
de 167.453 m.p. (SRCF Cluj).

de Cristina Sbîrn

Sursa

Read more »

Guvernul şi CFR declară pierdute 800 de vagoane - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Guvernul şi CFR declară pierdute 800 de vagoane - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Calea ferată ajunge carcasă goală până la privatizare: Guvernul şi CFR declară pierdute 800 de vagoane

94% din vagoanele şi locomotivele societăţilor de cale ferată au ieşit din patrimoniu în urma aplicării unor sechestre ciudate.
Calea ferată din România va rămâne, cel mai probabil, o carcasă goală până la momentul la care va avea loc privatizarea acesteia. Guvernul s-a angajat ca anul viitor să vândă un pachet semnificativ din acţiunile CFR Marfă, respectiv 50%, şi să păstreze din linia ferată interoperabilă, aceasta fiind alcătuită în principal din tronsoanele de interes pentru transportul feroviar al UE. Dacă privatizarea va mai întârzia mult sau dacă mult lăudaţii manageri privaţi nu vor sosi cât de repede la cârma societăţilor de stat, există riscul ca acestea să nu mai deţină foarte multe active valoroase. An de an cele trei societăţi mai pierd câte un teren, câte un hotel, mai vând câte un bloc cu locuinţe de serviciu. Sute de vagoane au părăsit în perioada ianuarie 2009- mai 2011 patrimoniul companii feroviare de stat, potrivit unui raport întocmit de Corpul de Control al primului-ministru, Emil Boc.

841 vagoane sechestrate

Potrivit documentului guvernamental indicat "dintr-un total de 894 de vagoane marfă şi uz administrativ (spre exemplu vagoanele folosite de CFR SA la transportul materialelor de construcţii - n.r.) şi MR tracţiune (material rulant de tracţiune, anume locomotivele - n.r.) ieşite din patrimoniul privat al CFR SA în perioada 1 ianuarie 2009 - 31 mai 2011, un număr de 841 au ieşit ca urmare a aplicării sechestrelor". Principiul este următorul: pentru a nu bate la ochi că vagoanele atât de necesare firmelor private de transporturi feroviare de marfă sunt vândute prea ieftin şi pentru a ocoli licitaţiile obligatorii prin lege, societăţile de cale ferată nu îşi îndeplinesc obligaţiile contractuale sau nu îşi plătesc dările la stat. Ulterior se pune sechestru pe acestea şi apoi, deoarece datoriile în continuare nu sunt plătite, societăţile sunt executate şi pierd materialul rulant pentru datorii incomparabil mai mici decât valoarea acestora. "Sechestrul este doar o formă de a acoperi faptul că vagoanele nu mai sunt. Firmele private nu aveau de unde să aibă vagoane, altundeva decât de la CFR Marfă sau de la fostele căi ferate uzinale", spune un şef de compartiment din CFR Marfă. În cei aproximativ 10 scurşi de la apariţia primului operator privat de transporturi feroviare, firmele de profil au reuşit să ajungă la un parc de zeci de mii de vagoane şi sute de locomotive, majoritatea fabricate anterior anilor '90, obţinute de la companiile de stat. Primii doi operatori pe piaţă, anume Grup Feroviar Român (GFR) şi Servtrans Invest au împreună 10.000 de vagoane şi peste 300 de locomotive.

Şefii CFR nu ştiu nimic

Rugaţi să spună ce număr de vagoane şi de locomotive a fost cedat de compania lor în perioada menţionată în actul de control al Guvernului, conducerile CFR Călători şi CFR Marfă contrazic raportul corpului de control al primului-ministru Emil Boc şi afirmă că nu au pierdut niciun activ în urma vreunui sechestru.
Directorul CFR SA Ioan Stoicescu nu a oferit un răspuns în luna ce s-a scurs de la formularea solicitării noastre şi nici nu a fost ieri disponibil pentru a oferi informaţiile. "Vă facem cunoscut că CFR Marfă SA nu a avut ieşiri din patrimoniu de material rulant de tracţiune ca urmare a aplicării de sechestre", spune Monica Andrei, purtător de cuvânt al firmei de stat. Un răspuns similar a fost oferit şi de CFR Călători.
Cu sau fără sechestru pe ele, vagoanele însă dispar. "Pe hârtie societatea mai are cel mult 39.000 de vagoane. In practică nu foloseşte mai mult de 15.000-20.000 de vagoane. Multe nu au avut RK făcut (reparaţia capitală - n.r.) şi s-a considerat că e prea scumpă efectuarea acesteia şi s-au vândut la fier vechi. Alte stau trase prin gări precum Bucureşi Obor sau Ploieşti Sud. Sunt dezasamblate treptat şi la urmă vagonul dispare cu totul", spune sindicalistul CFR Marfă. Acum trei ani la Constanţa au dispărut nu mai puţin de 27 de vagoane cu totul, despre care s-a presupus că au fost ridicate de pe şine şi duse la fier vechi cu totul.

Fluxul vagoanelor în natură

In 2008, parcul de vagoane al CFR Marfă era cu cel puţin 4.000 de unităţi mai mare decât în prezent. Tendinţa a fost însă inversă în cazul principalei companii feroviare private ce face concurenţă CFR, respectiv GFR. Parcul acesteia a crescut de la 2.300 de vagoane, în 2008, la aproximativ 9.000 de vagoane în prezent.

de DORU CIREASA

Sursa

Read more »

sâmbătă, 7 ianuarie 2012

Scrisoarea de intenţie, precum şi Memorandumul Tehnic de înţelegere cu FMI - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Scrisoarea de intenţie, precum şi Memorandumul Tehnic de înţelegere cu FMI - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR


Scrisoarea de intenţie, precum şi Memorandumul Tehnic deînţelegere -








Sursa

Read more »

vineri, 6 ianuarie 2012

Romanii nu se mai inghesuie in gari - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Romanii nu se mai inghesuie in gari - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR



Romanii nu se mai inghesuie in gari. Cum prefera sa calatoreasca acum si care este explicatia

Avionul depaseste trenul. Si nu doar la viteza. Anul trecut, pe Otopeni s-au inregistrat mai multe curse decat in Gara de Nord.
Exista o explicatie logica. Traficul aerian a crescut an de an, chiar si in perioda de criza, in timp ce trenurile au pierdut lupta cu microbuzele si autocarele.
In ultimii ani, romanii s-au invatat sa mearga cu masina sau chiar cu avionul in concediu si au evitat pe cat au putut trenul.
Asa se face ca pe cel mai mare aeroport al tarii, Otopeni, au aterizat in 2011- 105 avioane pe zi, in timp ce in Gara de Nord au intrat doar 103 trenuri zilnic.
Doar in ultimii trei ani, traficul de calatori la CFR a scazut cu 20%.
E drept ca in tara trenul depaseste avionul, dar pierde cursa cu microbuzele.
Cu autocarul ajungi de multe ori mai greu la destinatie, dar costurile sunt putin mai mici. In ultimii 4 ani CFR a pierdut 700 de mii de clienti, care au ales masina.
Cine merge in strainatate nu sta mult pe ganduri si isi ia bilet de avion. Peste 5 milioane de pasageri au decolat sau aterizat pe Henri Coada in Capitala, valoare aproape dubla fata de acum cinci ani.
Toate companiile low-cost au iesit in castig. Una singura se lauda ca anul trecut numarul calatorilor a crescut cu o treime.
Si in 2012, companiile aeriene se asteapta sa castige noi clienti, in timp ce trenurile nu au prea multe sanse, din moment ce deseori, o calatorie in strainatate cu avionul e mai ieftina decat cu trenul.

Sursa:http://stirileprotv.ro

Read more »

joi, 5 ianuarie 2012

Lucrare publică din România, premiată de UE - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR

Lucrare publică din România, premiată de UE - Știri interne - Catalog de articole - Regulamente CFR


Lucrare publică din România, premiată de UE




Reabilitarea căii ferate Câmpina-Predeal, din fonduri europene, a câştigat competiţia celor mai bune 27 de proiecte finanţate de UE, în urma votului cetăţenilor.

De foarte puţine ori, veştile legate de România şi fondurile europene au fost bune în ultimii ani. Mai tot timpul în România se vorbeşte de suspiciuni de fraudă, de administraţie proastă, de capacitate redusă de a cheltui banii UE. Proiectele pe transporturi şi modul în care au fost cheltuiţi banii UE pentru ele au însemnat contestaţii şi amânări ale începerii proiectelor.
La concurenţă cu spaniolii şi austriecii
De altfel în domeniul transporturilor rata de absorbţie a fondurilor UE era un dezastru în toamna anului trecut. În ultima perioadă lucrurile s-au schimbat.
Cele mai bune 27 de proiecte europene propuse de fiecare ţară UE în parte au intrat în toamna acestui an într-o competiţie organizată de Comisia Europeană - Buget şi Finanţare, iar câştigătorul desemnat în urma votului cetăţenilor UE a fost un proiect finanţat în România: porţiunea de cale ferată Câmpina - Predeal, prezentată ca "Inelul care completează calea ferată din sud-estul Europei".
Pe locul doi s-a clasat Spania cu un proiect pentru piaţa muncii, confruntată cu un şomaj istoric de aproape 23%. "Crearea joburilor ecologice" a fost destinat specializării a 28.000 de tineri care să lucreze în companii preocupate de protejarea mediului. Al treilea proiect câştigător a fost o porţiune de autostradă la nord de Riga, în Letonia, care ar lega Polonia de celelalte ţări baltice.
Cei trei câştigători au fost la mare competiţie cu un proiect al englezilor "Cum să transformi noroiul în aur" prin care nămolurile de epurare au fost transformate în energie pentru 1,7 milioane de gospodării. Austria a avut tot un proiect destinat infrastructurii turistice într-o zonă de excepţie căruia i-au şi făcut o prezentare pe măsură. "Imaginaţi-vă călătorind de la Innsbruck (Austria) la Bolzano (Italia), în mai puţin de o oră. Sună ca un vis.
Dar el a devenit realitate prin construirea tunelului Brenner Baza pe sub Alpi". "A fost o competiţie online. Oricine, orice cetăţean a fost liber să voteze şi să aleagă cele trei proiecte de top. Câştigătorul a fost desemnat în urma acestor voturi. Proiectul românesc a fost cel mai votat de cetăţenii UE", a declarat Patrizio Fiorilli, purtătorul de cuvânt al Comisarului UE pentru buget.
Călătorii mai rapide
Beneficiarul proiectului câştigător, Căile Ferate Române, a prezentat proiectul românesc ca „o secţiune-cheie a Reţelei de Transport Trans-europene". Calea ferată dintre oraşul Câmpina şi staţiunea Predeal este strategic vitală pentru legăturile dintre ţările est-europene. Tronsonul, aflat pe unul dintre cele trei tronsoane ferate principale naţionale şi internaţionale, traversează cea mai importantă zonă turistică a ţării. Finalizarea lucrării permite o viteză de parcurs a trenurilor mult mai mare decât înainte, de până la 160 km pe oră pentru cele de călători şi de 120 km pe oră pentru cele de marfă, iar călătoriile pe acest tronson sunt mult mai rapide şi mult mai sigure.
Beneficiu pentru turişti
Trei ţări din UE, printre care şi România, sunt responsabile de 40% din cele mai grave accidente feroviare dintre ultimii ani din Europa. Una din cele mai mari realizări prezentate de autorităţile de la Bucureşti în privinţa acestui proiect este avantajul pe care îl aduce pasagerilor care circulă pe ruta Bucureşti-Braşov. Distanţa poate fi parcursă acum în două ore şi 40 de minute faţă de cinci ore înainte de finalizarea proiectului.
Tronsonul Câmpina-Predeal face parte din aşa-numitul Coridor IV al reţelei de transport Pan European care începe la Dresda (estul Germaniei) şi ajunge până la Constanţa, cel mai mare port la Marea Neagră. O parte semnificativă a acestui coridor urmează să fie terminată în 2015 pentru a lega România de centrul Europei.
160 de kilometri la oră este viteza cu care pot circula trenurile pe tronsonul Câmpina-Predeal.
Proiect de 313 milioane de euro
Reabilitarea tronsonului de cale ferată Câmpina-Predeal a costat 313,4 milioane de euro. Aproximativ 200 de milioane de euro au fost asigurate de Comisia Europeană prin Programul ISPA (75%) şi de Guvernul României (25%). Restul fondurilor, respectiv circa 113 milioane de euro, au fost asigurate de la bugetul de stat.
Proiectul trebuia finalizat în toamna anului 2010, însă termenul a fost decalat cu un an. Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu, spunea, în vara anului trecut, că în urma negocierilor cu reprezentanţii Comisiei Europene, statul român nu va avea de suferit din cauza întârzierilor.
Marius Corduneanu, director general adjunct fonduri europene în cadrul companiei CFR Infrastructură, cel care a supervizat implementarea proiectului, a declarat pentru ziarul „Adevărul" că raportul cost-beneficiu, precum şi complexitatea lucrărilor au fost principalele atuuri ale lucrării care a câştigat competiţia celor mai bune proiecte finanţate de UE. Tronsonul Câmpina-Predeal a fost deschis circulaţiei în luna decembrie a anului trecut.
- Ce a însemnat refacerea căii ferate Câmpina - Predeal
- aproximativ 48 de kilometri de cale ferată dublă
- şase staţii şi şase halte
- peste şapte kilometri de platforme pentru pasageri
- şase tuneluri pietonale de acces la platforme
- sistem de semnalizare
- linie de contact pe întreaga secţiune
- un nou sistem pentru informarea pasagerilor.

Sursa:adevarul.ro

Read more »