CE a aprobat finanţarea a 2 proiecte de infrastructură feroviară

CE a aprobat finanţarea a 2 proiecte de infrastructură feroviară


Comisia Europeană a aprobat finanţarea a 2 proiecte majore de infrastructură feroviară în valoare de 944 milioane de euro
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Alexandru NAZARE, a avut astăzi, 19 martie a.c., o întâlnire cu domnul Johannes HAHN, comisarul european pentru politică regională. În cadrul întâlnirii, comisarul Johannes Hahn a anunțat că deciziile privind aprobarea finanțării europene nerambursabile pentru reabilitarea trosnonului de cale ferată Frontieră-Curtici-Km 614 și pentru reabilitarea tronsonului de cale ferată Simeria-Coșlariu au fost semnate. Valoarea totală a celor două proiecte aprobate de Comisia Europeană este de 940 milioane euro, din care aproximativ 771 milioane Euro contribuţie comunitară prin Fondul de Coeziune. Ministrul Alexandru Nazare i-a mulțumit comisarului Hahn pentru celeritatea cu care au fost tratate aceste cereri de finanțare de către Comisia Europeană, adăugând că decizia de astăzi este o nouă confirmare a eforturilor intense făcute la MTI în ultimul an și jumătate pentru accelerarea absorbției fondurilor europene alocate prin Programul Operațional Sectorial-Transporturi (POS-T).
”Decizia Comisiei Europene de a aproba finanțarea pentru proiecte de modernizare a căii ferate de pe Coridorul 4 în valoare de 940 milioane de euro va avea un impact major pentru relansarea economiei românești în general, și pentru revitalizarea sectorului feroviar în particular. E suficient să spunem că prin reabilitarea acestor tronsoane viteza de deplasare pe calea ferată se va dubla pentru a măsura impactul extraordinar al acestor investiții. Suntem în linie dreaptă pentru îndeplinirea obiectivului ambițios din acest an în ceea ce privește absorbția fondurilor europene pentru infrastructură, iar astfel de decizii confirmă direcția bună în care s-a înscris Ministerul Transporturilor în acest domeniu. Până la sfârșitul primului semestru al acestui an mizăm că vom primi aprobarea și pentru finanțarea europeană de peste 900 milioane euro pentru tronsonul Coșlariu-Sighișoara, ceea ce va însemna că în acest an România va avea în execuție proiecte pentru modernizarea căii ferate de aproape 2 miliarde de euro din fonduri europene”, a declarat ministrul Alexandru Nazare.
Reabilitarea tronsonului de cale ferată Frontieră-Curtici-Arad Km 614 presupune modernizarea a 41,1 km (linie dublă) de cale ferată pentru circulația trenurilor la viteze de până la 160 km/h. Proiectul prevede modernizarea staţiilor de pe acest tronson, instalaţii de centralizare electronică noi în staţiile Curtici, Şofronea şi Glogovăţ, implementarea sistemului ERTMS/ETCS nivel 2 + GSM-R, peroane noi în staţia Arad, pasarele și copertine noi în stațiile Arad şi Şofronea, instalaţii de telecomunicaţii moderne, dar și construirea unei clădiri de mentenanţă în staţia Arad. Contractul de execuție a lucrărilor a fost semnat în februarie a.c. cu asocierea ALSTOM Transport S.A., Swietelsky Baugesellsachaft m.b. H, Astaldi S.p.A, Euro Construct Trading ΄98 SRL si Dafora S.A., valoarea contractului fiind de 248 milioane euro, termenul de execuție 27 luni, finalizarea lucrărilor fiind estimată pentru sfârșitul primului semestru 2014. În data de 15 martie a.c. a fost emis ordinul de începere a lucrărilor.
Reabilitarea tronsonului Simeria-Coșlariu presupune modernizarea a 74,43 km de cale ferată pentru circulația trenurilor la viteze de până la 160 km/h. Tronsonul Coşlariu – Simeria prevede un număr total de 33 poduri, 47 podeţe noi şi 14 reabilitate şi 6 pasaje (4 superioare şi 2 inferioare), 1 tunel cu lungimea de 780 de metri, 9 staţii cu centralizare electronică. De asemenea, vor fi modernizate stațiile de cale ferată Alba-Iulia, Orăștie, Podu Mureș, Coșlariu, Sântimbru, Barabant, Vințu de Jos, Blandiana, Șibot, Aurel Vlaicu. Tronsonul Coșariu-Simeria este împărțit în două loturi, Simeria-Vințu de Jos și Vințu de Jos-Coșlariu. Contractul pentru execuția lucrărilor pe lotul 2, Vințu de Jos-Coșlariu, a fost semnat în decembrie 2011 cu antreprenorul IMPRESSA PIZZAROTTI & C S.p.A., valoarea contractului fiind de 182,6 milioane euro, iar durata estimată a lucrărilor de 30 de luni.
Reabilitarea acestor tronsoane va conduce la reducerea timpului de călătorie cu trenul astfel: de la 50 min la 40 min pentru trenurile locale de călători, respectiv cu 20%, de la 38 min la 20 min pentru trenurile de lung parcurs de călători, respectiv cu 31,6%, de la 41 min la 26 min pentru trenurile de marfă, respectiv cu 36,6%.

Sursa: mt.ro

Read more »

Cinci grupuri şi consorţii concurează pentru contractul de consultanţă la vânzarea CFR Marfă

Cinci grupuri şi consorţii concurează pentru contractul de consultanţă la vânzarea CFR Marfă 

Cinci grupuri şi consorţii concurează pentru contractul de consultanţă la vânzarea CFR Marfă

Cinci grupuri şi consorţii concurează pentru a obţine de la Guvern contractul de consultanţă la privatizarea CFR Marfă, vânzare care trebuie încheiată până la sfârşitul lunii octombrie şi în care, conform înţelegerii cu FMI, ar putea fi implicate BERD şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale, relatează Mediafax.
Pe lista aflată în analiză la Ministerul Transporturilor se află Boston Consulting Group cu Horvath &Partners şi Boştină şi Asociaţii SPRL, Delloite cu Muşat şi Systra, Roland Berger cu Nestor, precum şi două oferte individuale, de la PwC şi Ernst&Young, au declarat vineri, agenţiei MEDIAFAX, surse oficiale.
"Ofertele finale au fost depuse la ministerul de resort, care urmează să decidă în perioada imediat următoare câştigătorul", au arătat sursele citate.
Anunţul de selectarea a intermediarului pentru privatizarea CFR Marfă a fost publicat în luna februarie, Ministerul Transporturilor anunţând atunci că aşteaptă ofertele pentru lista scurtă a candidaţilor până la 16 februarie, urmând ca ofertele finale să fie depuse până la 12 martie.
Firma câştigătoare va propune strategii de privatizare a CFR Marfă (pe baza unei analize diagnostic preliminare), care apoi va fi agreată de minister şi aprobată de Guvern, va evalua compania în vederea stabilirii valorii de piaţă a acţiunilor şi va asigura asistenţa tehnică în derularea procesului de privatizare.
Pentru a participa la licitaţie, firmele interesate trebuie să facă dovada că au acumulat în ultimii zece ani experienţă în achiziţii sau privatizări de succes ale unor companii de stat din România, Uniunea Europeană sau Statele Unite ale Americii cu o cifră de afaceri de minim 100 milioane euro şi în privatizarea în domeniul transporturilor în Europa, în principal a operatorilor de transport feroviar, cu valori ale tranzacţiilor mai mari de 20 milioane euro.
În scrisoarea de intenţie semnată de Guvern şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) în luna septembrie a anului trecut, CFR Marfă era inclusă în grupul primelor nouă companii pentru care va fi angajat un manager privat, cu perspectiva vânzării doar a unui pachet de 20% din acţiuni.
Câteva săptămâni mai târziu, Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a decis vânzarea a peste 50% din acţiuni, preşedintele Traian Băsescu afirmând că CFR Marfă a fost "profund căpuşată" prin serviciile care i s-au prestat şi că singura metodă de diminuare a vulnerabilităţii companiilor de stat este privatizarea.
Ulterior, în luna decembrie, Guvernul şi FMI au convenit ca CFR Marfă să fie scoasă de pe lista companiilor cu management privat şi vândută unui investitor strategic, într-un proces care să fie încheiat până la sfârşitul lunii octombrie 2012 şi în care să poată fi implicate BERD şi IFC, divizia de investiţii a Băncii Mondiale.
Astfel, conform calendarului, statul va publica prospectul de vânzare a acţiunilor până la jumătatea lunii iunie şi va încheia privatizarea până la sfârşitul lunii octombrie.
În acest interval vor continua măsurile prin care firmele rău-platnice să fie convinse să îşi achite facturile restante, prin trimiteri de preavize şi dispunerea de "măsuri legale" împotriva acestora.
Conform celor mai recente date, în 2010, CFR Marfă ocupa locul zece în Europa din punct de vedere al volumului de mărfuri transportate, cu 31 milioane tone, şi avea la finele anului trecut 8.270 salariaţi.
Potrivit datelor financiare preliminate ale CFR Marfă cuprinse în proiectul de buget pe 2012, operatorul a înregistrat anul trecut pierderi de 133,5 milioane lei, mai mari cu 67,9% faţă de nivelul aprobat de Guvern prin bugetul de venituri şi cheltuieli al companiei, de 79,5 milioane lei.
Ultimul an când CFR Marfă a înregistrat profit a fost în 2007, cu un câştig de 6,12 milioane lei, potrivit datelor Ministerului Finanţelor. Operatorul de transport feroviar a înregistrat pierderi de 169,44 milioane lei în 2008, de 341,95 milioane lei în 2009 şi de 535,26 milioane lei în 2010.
Compania a încheiat anul trecut cu datorii de 1,25 miliarde lei, cu 200 milioane lei mai puţin faţă de anul precedent, şi estimează pentru acest an o creştere de 4%, la 1,3 miliarde lei.

Read more »

CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători, pierderi de 1,3 mld. euro

CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători, pierderi de 1,3 mld. euro 

Dezastrul de la căile ferate române: CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători, pierderi de 1,3 mld. euro în patru ani.

Administrarea defectuoasă, lispsa de interes a guvernanţilor şi investiţiile reduse în infrastructură au aruncat companiile feroviare CFR SA, CFR Marfă şi CFR Călători într-o gaură a pierderilor de 1,3 miliarde de euro cumulate în 2007-2010, potrivit unei analize a ZF. Semne de ieşire din acest dezastru nu au apărut până acum.
"Situaţia în care se află căile ferate române este dovada iresponsabilităţii în administrare. Nu înţeleg cum s-a putut ajunge la aceste pierderi, care sunt incalificabile aşa cum este şi prestaţia managerială la companiile feroviare de stat. Nu pot să înţeleg cum s-a tolerat acest lucru până acum", afirmă Daniel Dăianu, analist economic.
CFR SA, care administrează infrastructura de cale ferată, a avut pierderi totale de 840 de milioane de euro în perioada 2007- 2010, în timp ce compania CFR Călători a bifat pierderi de 180 de milioane de euro, iar CFR Marfă de 254 de milioane de euro în aceeaşi perioadă, arată datele de la Ministerul de Finanţe.
Deşi calea ferată a ajuns la un nivel de degradare dramatic (un tren parcurge în aproape 6 ore distanţa de 330 de km dintre Tulcea şi Bucureşti din cauza restricţiilor de viteză), statul continuă să aloce mai puţini bani pentru infrastructura feroviară decât pentru cea rutieră. Anul acesta din bugetul de 3,4 miliarde de euro al Ministerului Transporturilor, 990 de milioane de euro vor fi alocaţi pentru calea ferată, faţă de 1,8 miliarde de euro pentru Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADNR). Spre comparaţie în Franţa, Austria, Germania sau Anglia fondurile pentru calea ferată ajung la 50%-60% din bugetul ministerului. Mai grav este că suma alocată de statul român pentru investiţii în calea ferată este cheltuită ineficient. Deşi anul trecut a fost finalizată reabilitarea liniei de cale ferată Bucureşti-Constanţa cu peste 900 mil. euro, timpul de parcurgere a rămas acelaşi ca înainte de reabilitare.
Şi de aici o serie de consecinţe directe şi negative precum scăderea cererii pentru biletele de tren şi a comenzilor pentru transportul de marfă efectuat de compania de stat. Durata mare de parcurgere a distanţelor pe calea ferată duce la o reorientare a cererii pentru transportul rutier sau chiar pentru transportul privat feroviar. Operatorii privaţi feroviari reuşesc printr-un management eficient să facă profit pe aceeaşi cale ferată pe care activează trenurile companiilor de stat.
Nu doar compania CFR Călători, subvenţionată de stat cu peste 2 miliarde de euro în ultimii ani, dar şi compania CFR Marfă raportează de la an la an pierderi imense. Cea mai mare gaură însă o face CFR SA, care este în acelaşi timp şi "datoare vândută".
CFR SA, aflată în subordinea Ministerului Transporturilor, care se ocupă cu administrarea şi întreţinerea infrastructurii feroviare publice, a avut în 2010 pierderi de 308 milioane de euro, chiar mai mari decât cifra de afaceri, care s-a ridicat la 265 milioane de euro. În acelaşi an, datoriile totale ale companiei se ridicau la 7,6 miliarde de lei (1,8 miliarde de euro), potrivit informaţiilor publicate de Ministerul Finanţelor. Guvernul ia în calcul acum transformarea în acţiuni a datoriilor de 3,99 miliarde lei (aproximativ 920 mil. euro) ale CFR SA, aferente anului trecut. Acţiunile vor fi preluate de Ministerul Transporturilor ca unic acţionar. Această măsură este văzută de analiştii economic ca una disperată
Rezultatele dezastruoase sunt şi efectul politizării excesive a echipelor din conducerea societăţilor feroviare, deci lipsa de continuitate şi experienţa unor manageri numiţi pe criterii politice (15 directori a avut CFR SA din 1998 până în 2010). Fostul director general al Companiei Naţionale a Căilor Ferate Române, Mihai Necolaiciuc, este judecat pentru prejudicierea companiei cu 70 de milioane de euro. Potrivit rechizitoriului, în perioada 20022003, Mihai Necolaiciuc, în calitate de director general al CN CFR, a semnat 23 de comenzi de achiziţii ilegale.
"Pierderile pe care le fac companiile feroviare de stat din România sunt incomensurabile şi de neînţeles. Nu ştiu cât timp va mai putea statul susţine aceste companii pe pierderi. Trebuie să se ia iniţiativă, să se acceseze bani europeni pentru ca tot sistemul de cale ferată românesc să fie pus acolo unde îi este locul, aşa cum s-a făcut în străinătate", a declarat Mihai Mihăiţă, preşedintele Asociaţiei Generale a Inginerilor din România.
Transportul pe calea ferată constituie baza pentru dezvoltarea oricărei ţări, de aceea dezvoltarea infrastructurii şi a sistemului de transport pasageri şi marfă pe calea ferată trebuie să constituie o prioritate pentru România. Inginerii feroviari au transmis într-un memoriu că starea în care se află infrastructura feroviară poate fi caracterizată ca similară unei perioade postbelice.
"Din ce în ce mai puţini români aleg să călătorească cu trenul pentru că nu se face nimic în vederea atragerii pasagerilor, aşa cum cererea pentru transportul de marfă cu operatorul de stat este în scădere", precizează Mihai Mihăiţă.
CFR Călători a înregistrat pierderi de puţin peste 20 de milioane de euro în 2010, după ce consemnase pierderi de 50 de milioane de euro cu un an în urmă, potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe. Traficul de pasageri este în continuă scădere în ultimii ani. Din cauza existenţei a peste 1.000 de puncte periculoase, viteza medie pe ansamblul reţelei la trenurile de călatori este de circa 44 de kilometri pe oră, potrivit ultimelor date disponibile.
Şi CFR Marfă pierde clienţi şi cotă de piaţă (a ajuns la 5%), în timp ce companii private precum Grup Feroviar Român, cel mai mare jucător, şi alte firme îşi cresc afacerile şi profitul.
CFR Marfă a încheiat 2010 cu o cifră de afaceri de 237,4 mil. euro, în scădere cu circa 5% faţă de anul 2009, în timp ce pierderea companiei sa ridicat la 127 mil. euro în 2010. Datoriile CFR Marfă au depăşit rulajul total pe 2010, în condiţiile în care s-au situat la aproape 346 mil. euro.
În total, în perioada 2008-2010, pierderile companiei feroviare de marfă s-au ridicat la 254 de milioane de euro, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor.
Compania este pe lista Guvernului pentru privatizare.
"În cadrul căilor ferate există o componentă care ar trebui să fie profitabilă, şi anume, compania CFR Marfă. În fond CFR Marfă lucrează pentru economie. Tariful pentru serviciile de transport marfă trebuia să acopere toate costurile şi subvenţiile. CFR Marfă trebuia să fie profitabilă", este de părere Daniel Dăianu, care mai menţionează că în acest sens trebuia făcute investiţii masive în reţeaua de cale ferată. De aceeaşi părere este şi Mihai Mihăiţă.
"Mai mult, situaţia în care se află calea ferată din România constituie o frână pentru interacţiunea cu alte ţări din Europa. Nu avem o conexiune bună pe calea ferată", precizează el.
Această "frână" îşi are sursa în diferite reforme care s-au abătut asupra căilor ferate române. Dintre acestea, cea mai drastică a fost spargerea căilor ferate în 1998, la sfaturile Băncii Mondiale, care a condiţionat astfel finanţarea deficitului bugetar al României. La sfârşitul anului 1998, Societatea Naţională a Căilor Ferate Române era divizată de către stat în cinci companii: CFR Călători, CFR Marfă, CFR SA (infrastructură), Societatea de Servicii de Management Feroviar şi Societatea de Administrare a Activelor Feroviare. Deşi această măsură trebuia să facă mai profitabile companiile ferate, de fapt a adus pierderi uriaşe, ceea ce nu s-a întâmplat însă în Germania, Franţa sau Austria, unde căile ferate au rămas într-un holding prin care statul îşi poate realiza obiectivele strategice.
Divizarea căilor ferate a încărcat sistemul cu mai mulţi manageri numiţi politic şi orientaţi mai mult spre interesul personal decât spre cel public. Ca dovadă situaţia în care sute de oameni au fost obligaţi să stea mai bine 30 de ore într-un tren blocat în zăpadă între Făurei şi Buzău, acesta fiind doar unul dintre cazurile ce au avut loc în februarie.

Autor: Tiron Mirabela
Sursa:zf.ro

Read more »

Rezultatul licitaţiei publice desfăşurate azi la Bursa Română de Mărfuri

Rezultatul licitaţiei publice desfăşurate azi la Bursa Română de Mărfuri

Compania Naţională de Căi Ferate “CFR” SA informează că, în urma licitaţiei publice desfăşurate azi la Bursa Română de Mărfuri au fost adjudecate 7 secţii CF de pe raza Sucursalei Teritoriale Craiova, care aparţin infrastructurii feroviare neinteroperabile. Grupa Craiova, care cuprinde secţiile CF Cărbuneşti - Albeni, Amaradia - Bârseşti, Băbeni - Berbeşti - Alunu, Argeşelu - Câmpulung - Goleşti, Vâlcele - Curtea de Argeş, Roşiori - Turnu Măgurele Port, Golenţi - Poiana Mare, a fost adjudecată de RC-CF Trans SRL.

"Valoarea contractului de închiriere, stabilită în urma licitaţiei publice, este de 1.965.500 lei/an, fără TVA. Durata de valabilitate a contractului de închiriere este de 4 ani, iar criteriul de selecţie, a celei mai bune oferte, a fost chiria cea mai mare şi preluarea în cel mai scurt timp de la adjudecare. Operatorul economic (gestionar de infrastructură), desemnat câştigător, este obligat să preia şi personalul CFR existent sau care îşi desfăşoară activitatea pe secţia sau grupul de secţii aferent necesar pentru asigurarea pachetului minim social existent la momentul închirierii, în conformitate cu prevederile legislative", se arată într-un comunicat al CFR SA.

Ce se va mai scoate la închiriat

Pentru următoarele grupe de secţii CF neadjudecate astăzi procedura de închiriere se va repeta.

Secţii neinteroperabile aflate pe raza sucursalei teritoriale Bucureşti: Ploieşti Crâng - Ploieşti Vest; Ploieşti Vest - Târgovişte Nord – Fieni - Pietroşiţa; Diteşti - Gura Palăngii; I.L. Caragiale - Diteşti; Buda - Slănic; Ploieşti Nord – Măneciu.

Secţii neinteroperabile aflate pe raza sucursalei teritoriale Timişoara: Oraviţa - Anina; Oraviţa - Iam.

Secţii neinteroperabile aflate pe raza sucursalei teritoriale Braşov: Sebeş Alba - Petreştii de Pădure

Secţii neinteroperabile aflate pe raza sucursalei teritoriale Iaşi: Dorneşti - Gura Putnei - Putna; Dornişoara - Floreni; Gura Humorului - Dărmăneşti; Crasna - Huşi.

CNCF “CFR” SA are posibilitatea să ofere în regim de închiriere - prin licitaţii publice la Bursa Română de Mărfuri -, secţiile de circulaţie aparţinând infrastructurii feroviare neinteroperabile către operatori economici, conform prevederilor HG 643/2011. Închirierea unor părţi din infrastructura feroviară neinteroperabilă reprezintă unul din angajamentele incluse în programul de eficientizare a sistemului feroviar, care vizează reducerea cheltuielilor şi a activităţilor neprofitabile. Prin programul de eficientizare a activităţii CNCF “CFR” SA urmăreşte respectarea angajamentelor Guvernului României cuprinse în Scrisoarea de Intenţie, semnată cu Fondul Monetar Internaţional şi Memorandumul de Înţelegere cu Uniunea Europeană.

Sursa:adevarul.ro

Read more »

Guvernul şterge datoriile CFR SA la buget, de peste 900 mil euro, prin conversia în acţiuni

Guvernul şterge datoriile CFR SA la buget, de peste 900 mil euro, prin conversia în acţiuni

Guvernul şterge datoriile CFR SA la buget, de peste 900 mil euro, prin conversia în acţiuni

Guvernul va anula datoriile CFR SA de la finele anului trecut către buget, în sumă de 3,99 miliarde lei (aproximativ 917 milioane euro) prin conversia în acţiuni, care vor fi preluate de Ministerul Transporturilor ca unic acţionar.Ştergerea datoriilor va fi efectuată prin derogare de la legislaţia actuală care reglementează datoria publică, relevă un proiect de ordonanţă de urgenţă.
"Se aprobă stingerea prin conversie în acţiuni a creanţelor principale şi a accesoriilor aferente, cuvenite bugetului de stat, bugetului asigurărilor sociale şi bugetelor fondurilor speciale, reprezentând impozite, taxe, contribuţii şi alte venituri bugetare, cu excepţia impozitului pe venitul din salarii şi asmiliate salariilor, individualizate în titluri de creanţă emise până la 31 ianuarie 2012, datorate de către Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA la această dată şi neachitate la data eliberării certificatului de atestare fiscală", se arată în proiect, întocmit de Ministerul Transporturilor.La 31 decembrie 2011, compania prelimina datorii către bugete şi Fondul de risc de 3,99 miliarde lei, din care 2,06 miliarde lei reprezintă penalităţi şi majorări pentru neplată sau plata cu întârziere.
Având în vedere că CFR SA este singura companie din România care administrează infrastructura feroviară, Guvernul consideră că acordarea unui sprijin financiar nu reprezintă ajutor de stat.
CFR SA se află pe lista companiilor monitorizate de Fondul Monetar Internaţional, iar neadoptarea acestei măsuri în regim de urgenţă ar împiedica îndeplinirea obiectivelor stabilite în acordul cu instituţia financiară internaţională, se menţionează în proiect.
Un proiect similar a fost lansat la mijlocul lunii ianuarie, prin care urmau să fie şterse în acelaşi mod datoriile CFR SA, care însumau însă atunci 4,5 miliarde lei.

Sursa

Read more »

Costul unui permis cu 6 călătorii pentru salariații feroviari

Costul unui permis cu 6 călătorii pentru salariații feroviari

Costul real al unui permis cu 6 călătorii pentru salariații feroviari

Pentru a înlătura nedumeririle și nelămuririle oamenilor privind costul unui permis cu 6 călătorii (iscate pe bună dreptate, căci nu li se aduce la cunoștință de nimeni modalitatea de calcul) facem următoarea precizare:

- tariful unui carnet cu 6 file de permis de călătorie, valabil în anul 2012, la clasa a II-a, este de 205 lei/carnet, fără TVA.

- ținînd cont de prevederile în vigoare ale Legii nr. 571/2003 privind Codul Fiscal, modificată prin OG nr. 125/2011, reamintim că permisele de călătorie folosite în scop personal sînt considerate avantaje în natură supuse impozitării și intră in baza de calcul a contribuțiilor sociale.
Altfel spus, valoarea unui permis va fi următoarea:

- 205 + 49,2(TVA) = 254,2 lei

La această sumă se aplică 16% cota de impozitare și obținem:

- 254,2 * 16/100 = 40,67 lei impozit

În principiu, aceasta va fi suma plătită de fiecare salariat drept impozit pentru un permis cu 6 călătorii. La această sumă se mai adaugă și cele care vor rezulta din mărirea salariului brut cu suma care reprezintă costul unui permis (exemplu: dacă un salariat are în mod normal un brut de 2.000 lei, după ce primește un permis brutul va fi de 2254,2 lei - toate contribuțiile sociale pentru luna respectivă vor fi oprite pentru suma de 2.254,2 lei, nu pentru 2.000 lei).

Suma totală oprită: 40,67 + reținerea contribuțiilor sociale (sănătate, pensie, șomaj)

Sursa

Read more »

Un control mai strict al proiectelor finanțate din fonduri europene

Un control mai strict al proiectelor finanțate din fonduri europene


Un control mai strict al proiectelor finanțate din fonduri europene
Ministrul Transporturilor și Infrastructurii, Alexandru Nazare, a semnat ordinul de ministru pentru modificarea OMTI nr. 397/2011 pentru aprobarea structurii organizatorice şi a Regulamentului de organizare şi funcţionare a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, care actualizează Regulamentul de organizare şi funcţionare a Direcției Generale Relații Financiare Externe, pentru a include atribuțiile Serviciului Control Proceduri Achiziții Publice și Nereguli (SCPAPN). Această măsură are ca rol întărirea actului de control în cadrul proiectelor cu finanțare europeană, noul Serviciu urmând a se ocupa și de recuperarea creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora.
”Înființarea noului Serviciu de Control în cadrul Autorității de Management pentru POS-T în decembrie 2011 a permis simplificarea procedurilor de control în derularea proiectelor europene. Este relevant faptul că în numai 3 luni de funcționare acest Serviciu a reușit să finalizeze 6 rapoarte de control, toate soldate cu decizii de recuperare a creanțelor. Până acum valoarea corecțiilor aplicate de acest Serviciu de Control este de peste 500 mii lei, fonduri care vor putea fi utilizate pentru alte proiecte”, a precizat ministrul Alexandru Nazare.
Serviciul Control Proceduri Achiziții Publice si Nereguli are ca obiectiv general prevenirea, constatarea neregulilor, în special în ce privește achizițiile publice, stabilirea corecțiilor şi recuperarea creanţelor bugetare rezultate din neregulile apărute în obţinerea şi utilizarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţionale aferente acestora, precum şi raportarea neregulilor către Comisia Europeană sau către alţi donatori internaţionali, prin efectuarea de verificări tehnice şi financiare ale proiectelor privind legalitatea, regularitatea si conformitatea. Înființarea Serviciului Control Proceduri Achiziții Publice și Nereguli răspunde și recomandărilor Raportului Autorității de Audit din decembrie 2011 privind îmbunătățirea mecanismului de constatare a neregulilor, stabilirea creanţelor bugetare rezultate din nereguli şi recuperarea acestora.
Resursele financiare necesare desfăşurării bunei activităţi a SCPAPN, ca parte a DGRFE (AM POS-T), sunt asigurate prin alocările bugetare anuale ale Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, noului Serviciu fiindu-i alocate 8 posturi.

Sursa

Read more »

Şoseaua şi calea ferată, mai bune la Vidin decât la Calafat

Şoseaua şi calea ferată, mai bune la Vidin decât la Calafat

Şoseaua şi calea ferată, mai bune la Vidin decât la Calafat

Deocamdată, putem să dăm vina (nu fără motiv) pe bulgari, pentru întârzierile la podul Calafat – Vidin. Odată finalizat podul, se va dezvălui însă realitatea crudă: infrastructura rutieră şi feroviară de pe malul românesc este mult în urma bulgarilor.
Şosea cu două benzi pe sens, reabilitată, fără gropi. Linie ferată electrificată, pentru care au fost lansate deja licitaţiile pentru modernizare la standarde europene. Aceasta este situaţia la Vidin, în dreptul podului care va face legătura cu Calafatul, peste Dunăre.
Pe malul stâng al fluviului, lucrurile nu stau chiar aşa de bine, iar perspectivele ca situaţia să se îmbunătăţească sunt foarte îndepărtate. Drumul naţional 56 Craiova – Calafat are o singură bandă pe sens şi, în plus, este plin de gropi. Calea ferată Calafat – Craiova este simplă, neelectrificată şi într-o stare avansată de degradare.

Întârzierile Sofiei

Pentru moment, Bucureştiul este în postura să-i facă reproşuri Sofiei. Începute în 2007, lucrările la pod, care-i revin în exclusivitate părţii bulgare, ar fi trebuit finalizate în 2010. Următorul termen a fost 2011. Cum lucrările spaniolilor de la FCC Construccion nu avansau, Guvernul de la Sofia a reuşit ulterior să-i convingă pe reprezentanţii Comisiei Europene să prelungească cu un an de zile memorandumul de finanţare a proiectului, până la 1 ianuarie 2013. Noul termen de finalizare a podului a fost stabilit pentru octombrie 2012.
Între timp, pe partea românească lucrurile s-au mişcat mai repede. Lucrările au început în mai 2009, pe baza unui contract de 66,9 milioane de euro încheiat cu asocierea spaniolă AZVI-VIMAC. În ciuda contestaţiilor, ibericii au terminat lucrarea la termen, în vara anului trecut. Mai exact, au fost finalizate 95% din lucrări, restul de 5% neputând fi executat decât după ce partea bulgară va construi podul. Concret, românii au prelungit cu opt kilometri DN56 Craiova-Calafat şi au modernizat 7,5 km de cale ferată. În plus, a fost modernizată gara Golenţi şi au fost construiţi de la zero 3,6 km de cale ferată electrificată.

Răsturnare de situaţie

Până acum, avantajul este de partea noastră. Însă situaţia se va schimba radical din momentul în care bulgarii vor termina, în sfârşit, podul, deoarece infrastructura este într-o stare mult mai bună pe malul drept al Dunării.
Partea rutieră, adică drumul european E79, este într-o stare excelentă. Şoseaua Vidin – Montana – Vratsa – Botevgrad (de acolo făcându-se legătura cu autostrada spre Sofia) are pe majoritatea traseului două benzi pe sens şi a fost reabilitată recent de concernul austriac Strabag. Este practic un drum expres, singurul dezavantaj fiind acela că trece prin interiorul localităţilor.
Prelungirea pe teritoriul românesc a E79, DN 56 Calafat – Craiova, arată ca după bombardament. Este o şosea îngustă, cu o singură bandă pe sens, care, pe deasupra, mai este şi plină de gropi.

Licitaţie contestată

E drept, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR) a organizat licitaţiile pentru modernizarea drumului încă din luna mai a anului trecut. Dacă pe primul tronson, de la Craiova la Galicea Mare, "regele asfaltului" Florea Diaconu, de la Delta ACM 93, a început lucrările, nu acelaşi lucru se poate spune şi despre cel de-al doilea, în lungime de 37 km. Procedura de atribuire a lucrării, câştigată de spaniolii de la Puentes Y Calzadas Infraestructuras SLU, a fost contestată de compania elenă Mochlos. Grecii au obţinut câştig de cauză atât la Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC), cât şi la Curtea de Apel Bucureşti. În consecinţă, CNADNR trebuie să reia procedurile de licitaţie, iar termenul de execuţie este de doi ani de zile, aşa că şoferii mai au de aşteptat până să circule în condiţii optime spre Calafat.
Într-o stare mult mai bună este DN56A, Calafat – Drobeta Turnu Severin, care a fost reabilitat recent. Acesta le va fi util însă mai ales bulgarilor, pentru a ajunge în Ungaria, şi nu românilor, interesaţi de legătura cu Bucureştiul şi cu Portul Constanţa.
În afară de partea rutieră, cu două benzi pe sens, podul va fi străbătut şi de o linie simplă, electrificată, de cale ferată. Cum spuneam, de la staţia Golenţi şi până la buza podului a fost construită o linie ferată nouă, electrificată.

Calea ferată mai aşteaptă

Ce se întâmplă însă de la Golenţi la Craiova? Calea ferată este simplă, neelectrificată şi într-o stare avansată de degradare. Distanţa de 107 km dintre Craiova şi Calafat este străbătută de trenurile de călători în aproape trei ore şi jumătate.
"Modernizarea liniei se va face în exerciţiul financiar următor, 2014-2020, al Programului Operaţional Sectorial Transport. Fie vom lua bani direct de la Comisia Europeană, fie vom face lucrarea din economiile pe care le vom realiza la tronsoanele de pe ramura nordică a Coridorului IV", a declarat pentru Capital Marius Corduneanu, director general adjunct al companiei CFR SA, responsabil cu proiectele cu finanţare europeană.
După modernizare, calea ferată va fi simplă, electrificată şi va permite circulaţia cu viteze sporite. Ultima estimare a proiectului de modernizare indica un cost de 487 milioane de euro, inclusiv exproprierile şi alte cheltuieli neeligibile.

Bulgarii, avans de patru ani

După cum stau lucrurile, licitaţia pentru stabilirea constructorului nu poate avea loc mai devreme de 2015, iar finalizarea lucrărilor poate să se producă cel mai devreme în 2018-2019, după estimările secretarului general al Asociaţiei Industriei Feroviare din România, Ştefan Roşeanu. Între timp, pe celălalt mal al Dunării au început deja licitaţiile pentru modernizarea tronsonului feroviar Vidin – Sofia, cu bani europeni.
"Pentru noi, calea ferată Craiova – Calafat a fost o linie de interes secundar, până la construcţia podului. În schimb, pentru bulgari Vidin – Sofia este o direcţie importantă, fiind situată pe Coridorul IV", a explicat Roşeanu pentru Capital. Astfel, în 2014-2015 pe malul drept al fluviului linia ferată (care este deja electrificată) ar putea fi gata. Adică atunci când la noi abia vor începe licitaţiile.

Sursa

Read more »

Afacerea „Închirierea căii ferate"

Afacerea „Închirierea căii ferate"

Afacerea „Închirierea căii ferate"

11% din calea ferată se află în exploatarea unor companii private

CFR SA vrea să închirieze la jumătatea lunii martie firmelor private încă 200 de kilometri de cale ferată. Cedarea acestora va duce la o scădere şi de câteva ori a veniturilor companiei de stat.



Cedarea de către stat a căii ferate la privaţi, aceştia plătind primului o chirie şi preluând de la acesta obligaţia întreţinerii ei, pare a fi la prima vedere o afacere bună pentru ambele părţi. Primul scapă de obligaţia reparaţiilor costisitoare, în timp ce firmele private ajung să plătească o chirie anuală fixă la nivel modic, în locul vechiului tarif mai piperat plătit statului pentru fiecare tren şi kilometru parcurs, numit TUI (tarif de utilizare a infrastructurii).

Ca de fiecare dată însă când statul face afaceri cu privaţii, ultimii par a fi mult mai avantajaţi. Calculele României Libere arată însă că statul încasează din această chirie de câteva ori mai puţini bani decât cei pe care i-ar fi primit din TUI.

Privată sau de stat, calea ferată rămâne proastă

Faptul că scapă de obligaţia întreţinerii căii ferate nu pare a fi un avantaj consistent, cum nici firmele private nu îşi bat capul cu ea. Siguranţa traficului pe secţiile operate de privaţi se asigură nu prin repararea liniei cum ar fi normal, ci prin micşorarea vitezei de circulaţie, la fel cum se întâmpla şi atunci când aceeaşi linie era la stat. Spre exemplu, distanţa de 64 de kilometri dintre Costeşti şi Roşiori Nord este parcursă de trenurile operatorului privat ce a închiriat această linie de 90 de minute, ceea ce corespunde unei viteze medii de circulaţie de 42 kilometri la oră. Cazul nu e unic şi încă nu este vizibil efectul pozitiv al închirierii liniilor asupra condiţiilor de circulaţie pe calea ferată.

Închirierea micşorează ­veniturile statului
CFR SA a închiriat în toamnă firmei Viatera Spedition o secţie de 32 de kilometri pentru suma de 89.000 de lei. Dacă nu ar fi închiriat-o şi ar fi încasat TUI din partea operatorilor privaţi CFR SA ar fi încasat 437 mii lei. Suma este calculată în ipoteza a două perechi de trenuri pe zi pe secţia închiriată, nivelul TUI fiind de 9 lei pe tren şi kilometru parcurs de acesta. Situaţia nu e unică. În cazul unor secţii cu o lungime totală de 139 kilometri închiriate în toamnă firmei GFR, aceasta s-a angajat să plătească statului o chirie anuală de 135 mii lei, în timp ce încasările ce ar fi putut fi obţinute din TUI la 4 trenuri pe zi ar fi fost de 1,89 milioane lei. Raportul dintre veniturile din chirii obţinute de CFR SA,în urma cedării liniilor cu ocazia licitaţiilor din toamnă şi veniturile ce le-ar fi putut obţine dacă nu ar fi închiriat liniile şi ar fi încasat TUI ajunge şi la 1 la 14.

Politica închirierii ieftine a liniilor face ca CFR SA să aibă de la an la an mai puţini kilometri în administrare, dar şi mai puţini bani pe care să i folosească la repararea căii ferate ce îi rămâne. Dacă în 2008 CFR SA încasa din TUI peste un miliard de lei, anul trecut veniturile din acest tarif au scăzut la 830 milioane lei.

Operatorii privaţi: investim mai mult ca statul

Firmele private sunt de acord că statul încasează mai puţin bani prin închirierea liniilor, dar afirmă că acesta este avantajat deoarece nu mai trebuie să îşi bată capul cu întreţinerea căii ferate oferite spre închiriere. George Buruiană, preşedinte al Asocia­ţiei Transportatorilor Feroviari Privaţi din România (ATFER) respinge ideea că diferenţa dintre cheltuielile mari ale privaţilor, avute în trecut de aceştia cu plata TUI la stat, şi cele mai mici din prezent, reprezentate de chiriile plătite CFR SA, ar fi de fapt profituri ce se scurg în buzunarele lor. „Banii nu îi bagă în buzunar deoarece sunt cheltuieli cu între­ţinerea liniilor. Un privat va investi mai mulţi bani decât a cheltuit CFR SA căci compania de stat nu are bani suficienţi", spune el. Lucrări nu se fac însă, afirmă Maxim Rodrigo, lider de sindicat la CFR Călători. „Repa­raţiile sunt doar pe hârtie", spune acesta. Întrebat însă cum se explică viteza redusă de circu­laţie a trenurilor, inclusiv pe secţiile închiriate privaţilor preşedintele ATFER recunoaşte că „e posibil ca unii privaţi să nu repare liniile cum ar trebui". CFR SA a refuzat ieri să informeze care sunt sumele pierdute anul trecut prin închirierea ­liniilor de cale ferată.
de DORU CIREASA
Sursa

Read more »

DREPTUL LA REPLICĂ a Ministrului Nazare

DREPTUL LA REPLICĂ a Ministrului Nazare

DREPT LA REPLICĂ
Ref: articolul “Ministrul Nazare pune cruce intrării României în Schengen”
(“Naţional”-5 martie 2012)
În urma articolului cu titlul “Ministrul Nazare pune cruce intrării României în Schengen”, publicat în data de 5 martie 2012 în ziarul “Naţional”, Biroul de Presă al Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii este abilitat să facă următoarele observaţii:
Acest articol este o minciună de la un capăt la altul. Niciodată ministrul Alexandru Nazare nu a afirmat sau a acţionat în sensul celor invocate în acest articol. Pentru acurateţea informaţiilor, redăm conţinutul real al declaraţiei legate de colaborarea România-Republica Moldova, declaraţie pe care redactorul ziarului “Naţional” a interpretat-o într-un mod halucinant.
“În paralel, cu referire la traseele proiectelor majore de infrastructură din regiune, ministrul Alexandru Nazare a subliniat că, împreună, România şi Republica Moldova au ocazia de a promova, sprjinindu-se reciproc, o rută a viitoarei Autostrăzi Inelare a Mării Negre(AIMN) care să servească nevoilor reale de transport ale celor două state. Din perspectiva europeană, suprapunerea acesteia cu principalele axe de transport ale UE, includerea Chişinăului şi a Bucureştiului în acest parcurs, sunt elemente ce fac proiectul relevant economic şi facilitează transpunerea lui în practică într-un orizont de timp previzibil. În acest sens, ministrul Alexandru Nazare, împreună cu omologul său domnul Anatol Șalaru, au semnat o scrisoare comună către Secretariatul Tehnic al AIMN de susținere a traseului Giurgiu – București - Focșani-Albița-Chișinău-Odessa precum și conxiunea cu Marea Neagră prin Portul Constanța.” (comunicat de presă al Guvernului României din data de 3 martie 2012).
Referirea ministrului la Portul Constanţa în discuţiile cu omologul Anatol Şalaru a fost făcută strict în contextul stabilirii rutei viitoarei Autostrăzi Inelare a Mării Negre. Cei doi ministri au agreat, aşa cum a fost anunţat şi în comunicatul de presă oficial emis de Guvernul României în data de 3 martie a.c., ruta acestei autostrăzi pe teritoriul României şi al Republicii Moldova, rută în care este asigurată conexiunea cu portul Constanţa. A interpreta stabilirea de comun acord a rutei unei viitoare autostrăzi ca o intenţie de a permite “prezenţa firmelor de vămuire moldoveneşti în Port” depăşeşte orice limită de înţelegere a unui demers jurnalistic care să poată fi calificat ca fiind de bună credinţă.
Nu în ultimul rând, a insinua că prezenţa portului Constanţa ca punct de conexiune al viitoarei Autostrăzi Inelare a Mării Negre afectează şansele României de a adera la Schengen denotă ori carenţe grave de informare în ceea ce priveşte angajamentele ţării noastre pentru respectarea condiţiilor de admitere în spatiul Schengen, ori o intenţie clară de intoxicare a opiniei publice. În ambele cazuri, respingem categoric acuzaţiile aduse ministrului Alexandru Nazare în acest articol unic prin modul în care calcă în picioare principiile deontologiei profesionale şi ale unei minime informări pe un subiect de o asemenea importanţă. Cerem în consecinţă publicarea acestui drept la replică, astfel încât opinia publică să cunoască adevărul pe această temă şi nu speculaţii pseudo-jurnalistice viciate de nenumărate fracturi logice.

Sursa

Read more »

Personalul CFR va putea aplica amenzi celor care cumpără fier vechi furat de la calea ferată

Personalul CFR va putea aplica amenzi celor care cumpără fier vechi furat de la calea ferată

Personalul CFR va putea aplica amenzi celor care cumpără fier vechi furat de la calea ferată

Angajaţii CFR SA, CFR Călători şi CFR Marfă vor avea dreptul să aplice amenzi pentru achiziţia, de la persoane fizice, a metalelor feroase şi neferoase utilizate în activitatea feroviară, a anunţat, marţi, Ministerul Transporturilor.
Prevederea se regăseşte într-un ordin al ministrului Transporturilor, Alexandru Nazare.

"Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor de către personalul celor trei companii feroviare se fac, potrivit ordinului de ministru, în baza unei autorizaţii de control emise de Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii", se arată într-un comunicat al instituţiei.

Achiziţia materialelor feroase şi neferoase utilizate în activitatea feroviară este sancţionată cu amendă de la 20.000 lei la 40.000 lei, potrivit unei ordonanţe de urgenţă emisă anul trecut de Guvern cu scopul reducerii numărului furturilor şi al accidentelor.
În cazul în care cumpărătorul este o firmă specializată în colectarea deşeurilor industriale reciclabile acesteia i se anulează, în plus, autorizaţia de colectare.

Pe lângă amenda contravenţională, legislaţia prevede plata unui tarif cu titlu de tarif de despăgubire, în cuantum egal cu valoarea elementelor feroviare respective, şi a manoperei aferente. Banii din despăgubiri sunt folosiţi pentru activitatea de reparaţii, modernizare şi investiţii în infrastructură feroviară sau material rulant.

Sursa

Read more »

Scrisoare deschisa Domnul Ministru Alexandru Nazare – Colegiul Feroviar

Scrisoare deschisa Domnul Ministru Alexandru Nazare – Colegiul Feroviar

Scrisoare deschisa Domnul Ministru Alexandru Nazare – Colegiul Feroviar

Către Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii

În atenţia Domnului Ministru Alexandru Nazare

02 Martie 2012

Stimate Domnule Ministru,



Club Feroviar şi Asociaţia Industriei Feroviare din România doresc să vă felicite pentru iniţiativa de a constitui într-un cadru oficial grupul consultativ feroviar, Colegiul Feroviar. Sperăm ca acest grup de lucru să fie un adevărat instrument de comunicare a provocărilor şi oportunităţilor cu care se confruntă sistemul feroviar din România. În contextul începerii marilor proiecte de reconstrucţie a traseului Coridorului 4 Pan-European (recent clasificat drept Coridorul 7 „Orient” de marfă), componenta privată a acestui colegiu ar putea pune la dispoziţia ministerului informaţii corecte cu privire la nevoile de trafic şi a tehnologiilor adecvate astfel încât să se evite blocarea transportului feroviar, de marfă sau călători, aşa cum s-a întâmplat deja in iarna 2011-2012.

Luăm act cu satisfacţie că proiectul Platforma România Feroviară 2020 iniţiat de organizaţiile noastre şi susţinut de Ministerul Transporturilor și Infrastructurii (prin scrisorile de acceptare semnate de Doamna Ministru Anca Boagiu şi participarea activă a Domnului Secretar de Stat Eusebiu Pistru la întâlnirile de lucru ale Platformei) prinde contur într-un mod oficial la nivelul Ministerului prin constituirea acestui grup consultativ.

Am observat în textul oficial de prezentare a obiectivelor Colegiului Feroviar că aveţi intenţia de a coagula mesajele comune ale sectorului feroviar român şi de a transmite un mesaj coerent pe lângă instituţiile europene. În acest sens vă relansăm invitaţia de a beneficia de prezenţa Reprezentantului nostru Domnului Ştefan Roşeanu în grupul de lucru Rail Strategy Platform. După cum aţi fost informat, acest grup de lucru a fost constituit şi este coordonat direct de Vicepreşedintele Comisiei Europene, Responsabil cu Transporturile Domnul Siim Kallas şi are ca obiectiv principal pregătirea textelor legislaţiei europene de specialitate.

Platforma Strategică Feroviară este constituită din mari operatori şi administratori de infrastructură, principalii producători de echipamente şi sisteme feroviare, mari clienţi ai căii ferate şi cele mai importante asociaţii de profil din Europa.

Pentru pregătirea întâlnirii din 16 Martie 2012 de la Bruxelles, vă invităm la o dezbatere în data de 14 Martie 2012, orele 11:00, la sediul Asociaţiei Industriei Feroviare din România – AIF, Str. Virgiliu nr. 30, Sector 1, Bucureşti, alături de membrii celor două organizaţii.

Sperăm ca prin demersurile comune ale mediului public şi cel privat, sistemul de transport feroviar din România să devină şi mai atractiv, transformând România şi portul Constanţa în Poartă de Est a mărfurilor europene.



Asigurându-vă de întreaga noastră consideraţie,



Dan Cernişov, Ştefan Roşeanu,

Preşedinte AIF Senior Partner Club Feroviar

Secretar General AIF

SURSA

Read more »

ACCIDENT feroviar în Polonia: Cel putin 14 morti si 60 de raniti

ACCIDENT feroviar în Polonia: Cel putin 14 morti si 60 de raniti

ACCIDENT feroviar în Polonia: Cel putin 14 morti si 60 de raniti

Cel putin 14 persoane au murit si alte 60 au fost ranite, sâmbata seara, în urma unei coliziuni frontale între doua trenuri care se aflau pe aceeasi cale ferata la Szczekociny, în sudul Poloniei, aceasta fiind cea mai grava catastrofa feroviara din tara de dupa 1990, relateaza AFP.

"Pâna în prezent, bilantul acestei enorme catastrofe feroviare se ridica la 14 morti", a declarat ministrul de Interne Jacek Cichocki, ajuns la fata locului în noaptea de sâmbata spre duminica.


Aproximativ 60 de persoane au fost spitalizate, dintre care majoritatea în stare grava, potrivit echipelor de salvare.





Sursa

Read more »

Ruşii, interesaţi să cumpere CFR Marfă

Ruşii, interesaţi să cumpere CFR Marfă


Ruşii, interesaţi să cumpere CFR Marfă

VTB Capital Plc, divizia de investment banking a VTB, a doua cea mai mare bancă de stat din Rusia, va investi „mai multe sute de milioane de euro“ în regiunea Balcanilor în următorii ani. Grupul este interesat în special de vânzarea unităţilor feroviare de transport marfă din România, a declarat directorul general Atanas Bostandjiev.

Prezent la Sofia pentru a inaugura un birou VTB Capital, directorul general Atanas Bostandjiev a declarat că va fi „fericit dacă vom investi direct câteva sute de milioane de euro în următorii ani în diferite proiecte din Bulgaria, România, Serbia şi Grecia“, potrivit Bloomberg.
Ţările din Balcani, inclusiv Serbia şi România fac eforturi în vederea reducerii deficitelor bugetare şi pentru a-şi majora veniturile prin vânzări de active de stat, toate în vederea respectării angajamentelor asumate în cadrul acordurilor internaţionale de asistenţă financiară. Investitorii occidentali sunt reticenţi să investească în regiune din cauza temerilor legate de impactul pe care îl va avea criza datoriilor de stat prin care trece Grecia asupra creşterii economice din întreaga regiune.

„Vom urmări ofertele de privatizare anunţate de Bulgaria, Serbia şi România. Suntem interesaţi de vânzarea planificată a unităţilor feroviare de transport marfă din România (CFR Marfă – n.r.). Serbia plănuieşte vânzarea unuor unităţi bancare, care prezintă interes. Oferte similare din Slovenia şi Croaţia sunt, de asemenea, interesante“, a adăugat Bostandjiev.

Autor: Elena Dumitru
Sursa

Read more »

Plângeri penale în procesele de privatizare a CFR Marfă şi TAROM

Plângeri penale în procesele de privatizare a CFR Marfă şi TAROM - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara

C. Ştefănescu (PSD) atrage atenţia în privinţa depunerii unor plângeri penale în procesele de privatizare a CFR Marfă şi TAROM

Strategia de privatizare a CFR Marfă şi TAROM sub forma stabilită de către Guvern "este un abuz incalificabil", a afirmat miercuri secretarul Consiliului Naţional al PSD, Codrin Ştefănescu, care avertizează asupra posibilităţii existenţei unor plângeri penale în aceste cazuri.

"Strategia de privatizare a CFR Marfă şi TAROM sub forma stabilită de către Guvern este un abuz incalificabil, încalcă normele economice de bază şi se situează în afara graficului asumat de fostul guvern privind privatizările unor pachete de acţiuni ale societăţilor de stat pe piaţa de capital. În actualele condiţii, este lesne de înţeles că există suficiente suspiciuni privind procedurile de vânzare a acestor active către terţi deja stabiliţi în cadrul coaliţiei de guvernământ şi atenţionăm guvernul că în acest caz este foarte probabil să fie depuse mai multe plângeri penale împotriva celor care vor semna şi promova o astfel de procedură", a declarat pentru AGERPRES Codrin Ştefănescu.

În ceea ce priveşte concedierile masive din CFR pe care Guvernul le preconizează, acesta a arătat că Opoziţia le consideră ca fiind "ilegale, neconstituţionale şi extrem de nocive", în contextul în care în România rata neoficială a şomajului în urma disponibilizărilor "realizate după ureche de către Executiv" depăşeşte cu mult statisticile asumate oficial.

"În concluzie, Guvernul Ungureanu este continuatorul pe fond a politicilor distructive promovate şi asumate de către Guvernul Boc, demonstrând încă odată, public, că direcţia politicilor economice şi administrative sunt comandate şi coordonate în continuare din zona Palatului Cotroceni", a mai spus secretarul CN al PSD.

Într-un comunicat transmis miercuri AGERPRES, şi Departamentul de transporturi şi infrastructură din PSD critică Ministerul Transporturilor pentru deciziile pe care le-a luat deja sau care se preconizează a fi luate referitoare la companiile de stat TAROM şi CFR Marfă, în opinia social-democraţilor "strategiile de privatizare a celor două companii fiind prost concepute".

"Vânzarea unor pachete minoritare din acţiunile TAROM şi cele ale CFR Marfa către posibilii investitori ar fi o mişcare eronată în acest moment. În prima fază, ca urmare a unui management competent, companiile trebuie întâi readuse pe direcţia înregistrării de profit, având o strategie clară de dezvoltare care să asigure îmbunătăţirea performanţelor economice ale celor două companii. De abia în faza următoare, adică anul viitor, trebuie inclusă şi componenta privată în acţionariatul companiilor. Aşadar, departamentul încurajează vânzarea de pachete minoritare, dar trebuie avut în vedere faptul că este necesar ca privaţii care vor intra în acţionariatul TAROM şi CFR Marfă să se facă simţiţi în managementul companiilor", precizează comunicatul PSD.

Potrivit sursei citate, strategiile de privatizare trebuie să fie transparente şi realizate prin Bursa de Valori Bucureşti (BVB).

"Aceste strategii trebuie să permită capitalizarea companiilor în urma proceselor de privatizare. Aşadar, privatizarea acestor companii de stat trebuie făcută prin majorare de capital (prin emisiune de obligaţiuni) şi nu prin vânzarea practicată de stat până acum, şi anume vânzare de acţiuni efectuată de stat ca proprietar al TAROM şi CFR Marfă. Soluţia oferită de departamentul de transporturi şi infrastructură PSD pentru tipul de privatizare vine pentru a permite ca preţul acţiunilor să intre direct în fondurile companiilor şi nu să fie virate către bugetul statului", potrivit social-democraţilor.

După o ştire Agerpres
Sursa

Read more »

Colegiul de Coordonare a Activităţii pe Căile Ferate Române

Colegiul de Coordonare a Activităţii pe Căile Ferate Române - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara

Ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Alexandru Nazare, a prezidat la 1 martie prima reuniune a Colegiului de Coordonare a Activităţii pe căile ferate române, structură care reuneşte reprezentanţi ai tuturor operatorilor de transport feroviar de călători şi de marfă din România. Colegiul a fost înfiinţat în urma unui ordin al ministrului din 29 februarie, ordin care defineşte ca obiect de activitate al Colegiului analizarea şi pregătirea de soluţii legislative şi organizatorice privind transportul pe căile ferate române în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene.
Ministrul Alexandru Nazare a subliniat importanţa promovării dialogului între toţi actorii implicaţi în dezvoltarea transportului feroviar în perspectiva schimbărilor care vor fi operate în acest domeniu în întreaga Uniune Europeană. ”Am creat această platformă de dialog între MTI, instituţia care face politicile de dezvoltare pentru domeniul feroviar şi operatorii de pe calea ferată, fie ei de stat sau privaţi, pentru a identifica soluţii comune la provocările imense din acest sector. La toate dezbaterile şi schimbările preconizate în domeniul feroviar la nivelul Uniunii Europene trebuie să găsim răspunsuri rapide şi care să vizeze interesele ţării noastre. În plus, acest for de dialog pe care MTI îl pune la dispoziţie trebuie să identifice răspunsuri la întrebările privind viitorul căilor ferate în România în următorii zece ani. Actorii din sectorul feroviar trebuie să aibă o voce comună la Bruxelles, în dezaterile europene care vor remodela viitorul acestui tip de transport. În acest sens, MTI va sprijini şi o iniţiativă care să urmărească deschiderea unui birou de reprezentare al căilor ferate române la Bruxelles, astfel încât interesele noastre să fie cât mai bine reprezentate”, a precizat ministrul Nazare.
Ordinul ministrului transporturilor şi infrastructurii prevede organizarea reuniunilor Colegiului feroviar cel puţin odată la trei luni, iar în termen de 30 de zile de la intrarea în vigoare va fi elaborat şi un regulament de lucru al acestei structuri.

Sursa

Read more »

O mie de ceferişti puşi pe liber

O mie de ceferişti puşi pe liber - Știri interne - Catalog de articole - Legislatie feroviara

O mie de ceferişti puşi pe liber. „Ţarul” Necolaiciuc e deja liber, Anca Boagiu e ocupată

Introducerea face toţi banii : „Ca urmare a procesului de reformă convenit de Guvern cu FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială pentru viabilizarea sistemului feroviar românesc, CFR Călători continuă procesul de restructurare şi reorganizare prin notificarea de concedieri colective...”. Cum ar veni, bre nea Gicu, avem reformă care duce la reorganizare, care duce la disponibilizare, ţine preavizul, dar nu fi trist, vine şi viabilizarea. Celor neştiutori care citesc comunicatul li se induce ideea unui proces dureros dar necesar, impus de criză şi de entităţi străine precum FMI , operaţiunea fiind gândită şi planificată atent. Dar nea Gicu, omul din sistem care dă cu ciocanul prin roţile vagoanelor la minus 20 grade Celsius, ştie nişte lucruri simple despre reorganizare. De exemplu ştie că acum patru luni Anca Boagiu şi consilierii ei au hotărât reducerea regionalelor CFR Călători de la opt la patru. Chinuială cu schimbatul actelor, ştampilelor, panourilor de pe clădiri şi de pe uşile directorilor, s-au cheltuit grămezi de bani dar s-a făcut, ce nu se face în România în numele reformei? După patru luni, prin ianuarie, s-a ajuns la concluzia că nu e bine, că era mai bine cu opt regionale. Deci, se fac regionalele la loc, dar nu le mai zicem aşa, le zicem sucursale. Apoi, de ce lui nea Gicu îi vine şi să râdă şi să plângă în momentul când o aude pe aia cu necesitatea reducerii cheltuielilor? Unor sute de nea Gicu le e frică şi acum să pună mâna pe nişte ciocane rămase de pe vremea lui Necolaiciuc. Au o valoare de inventar atât de mare încât, dacă le rupi coada, rişti să rămâi fără jumătate de salariu. Ori de câte ori e vorba de reduceri şi tăieri la calea ferată, Necolaiciuc merită pomenit. Cum cine e Necolaiciuc? „Ţarul” CFR-ului e o emblemă a reformei în domeniu sau, altfel spus, e domnul ăla care a fost acuzat public de producerea unei găuri de aproape un miliard de euro . Apoi a fugit în SUA de unde a fost adus după cinci ani cu ajutorul unui decret de extrădare semnat de Hillary Clinton. Pentru performanţa asta a muncit din greu: a ajuns să doteze calea ferată cu costume de scafandru, a pus trandafiri de un milion de euro prin gări şi a vândut vagoane funcţionale ca fier vechi. Culmea productivităţii a atins-o prin modernizarea cu 15 milioane de euro a complexului Astoria din Snagov, complex care face acum un milion de euro.Acolo, pilota a fost decontată cu 1.300 de euro, solniţa cu 400 de euro, iar cu banii băgaţi în piscină puteai cumpăra prin altă parte un hotel întreg. Necolaiciuc a fost promovat în funcţie de pedelista Anca Boagiu, apoi păstrat în funcţie de pesedistul Miron Mitrea. La sfârşit, a fost ajutat să fugă din ţară de Florian Buşcă, actualmente Walter, un fin de al lui Mitrea. Acum, firesc, din 11 dosare mai are pe rol patru şi, fireşte, e judecat în stare de libertate. Ce a fost a fost ar zice unii, dar nea Gicu ştie că şi acum CFR-ul e căpuşat de duzini de necolaiciuci mai mici şi mai acoperiţi cu hârtii. Companiile CFR-ului închid linii precum Ploieşti Slănic Prahova, dau afară mii de oameni, dar dau munţi de bani pe servicii externalizate aiurea . În gări e un teatru al absurdului. Pe acolo dau cu mătura firme de curăţenie, vagoanele sunt spălate alţi privaţi, marfa e descărcată de motostivuitoare închiriate de CFR de la alte firme, aprovizionarea cu materiale e făcută tot de SRL-uri cu spate politic şi, în curând , CFR-ul o să semneze şi contracte pentru aprovizionarea cu aer proaspăt prin gări. Corect, avem nevoie de reorganizări şi disponibilizări...

Articol de: Marius Niţu
Sursa

Read more »